Tumori benigne ale glandei mamare
Papiloame si tumori inrudite
Papiloamele reprezinta proliferari ale epiteliului ductal cu suport fibrovascular (tumori adevarate, spre deosebire de hiperplazia ductala pentru care se foloseste uneori termenul de papilomatoza); in functie de predominanta componentei chistice sunt chistadenoame si, respectiv, adenoame papilare; daca se dezvolta in lumenul dilatat al unui duct se numesc intrachistice. Cel mai frecvent se dezvolta in ductele lactifere mari, caz in care sunt situate subareolar, pot ajunge la dimensiuni mari si pot determina scurgeri mamelonare; uneori se dezvolta din ductele mai mici, caz in care pot fi multiple si cu localizare spre lateral.
Chisturile sunt cele mai frecvente "tumori" de san. Sunt inrudite ca tip tumoral cu papiloamele, prezinta aspecte histologice incadrabile in metaplazia apocrina (chisturile mari au peretele format dintr-un strat de celule apocrine). Intraoperator au aspect intunecat ("blue dome cysts"), se pot trata si prin simpla evacuare deoarece nu ridica niciodata suspiciunea de malignitate.
Cuprins articol
Leziuni proliferative
Hiperplazia atipica ductala este caracterizata de prezenta a trei sau mai multe straturi celulare langa membrana bazala intr-o unitate lobulara sau ductala.
Tumori fibroepiteliale
Fibroadenomul este o tumora incapsulata care contine atat tesut glandular cat si tesut conjunctiv; se poate prezenta in formele juvenila si giganta. Notiunea de fibroadenom complex se refera la fibroadenoamele care prezinta: formatiuni chistice mai mari de 3 cm; leziuni sclerozante; calcificari epiteliale; modificari papilare apocrine.
Tumora phyllodes in varianta benigna este greu de deosebit de fibroadenom, fiind o varianta intracanaliculara a acestuia. Majoritatea tumorii este data de tesut conjunctiv in arii dense, edematoase sau gelatinoase; pot apare chisturi in arii de necroza, degenerare etc. Poate apare transformarea sarcomatoasa. Clinic: apare la femei tinere, uneori sub 18 ani. Tumora este mare, uneori giganta, de consistenta neomogena, care nu modifica starea generala, nu adera la tesuturile din jur, nu au adenopatie; tegumentul este destins, lucios se poate ulcera si infecta. La mamografie apar zone de calcificare si necroza.
Tratament: tumorile mici - implica o rezectie cu o margine de 1 cm.
Pentru histopatologie precizata, mai ales daca apar elemente maligne, se reexcizeaza cu biopsii din margini. Tumorile mari sau cu elemente maligne - mamectomie simpla.
Adenomul mamar pur - Se intalneste foarte rar, fiind o proliferare pur epiteliala. Are 2 forme:
- forma acinoasa - proliferare acinoasa normala sau chistica;
- forma tubulara - uneori apare in cursul lactatiei (adenom de lactatie), fiind de tip tubular.
Tratament: sectorectomie cu examen extemporaneu.
Adenoza si leziunile sclerozante
Termenul de adenoza se poate referi la orice proces hiperplazic al tesutului glandular (proliferarea acinilor si a ductulilor terminali); din acest punct de vedere adenoza poate fi incadrata in entitatea numita boala fibrochistica; cea mai frecventa este varianta scleroasa (adenoza sclerozanta), insotita de proliferarea stromei. O alta leziune sclerozanta este cicatricea radiala. Ambele leziuni pot fi confundate cu carcinomul glandei mamare si dupa unii autori semnifica risc crescut de dezvoltare a neoplaziilor de san.
Mastoza fibrochistica (boala Reclus) este o leziune neproliferativa ce apare la femei in jur de 30 de ani, dar poate fi observata la orice varsta. Se caracterizeaza prin: hiperfoliculinemie, hipertiroidie, hipofunctii genitale sau tiroidiene.
Macroscopic: chisturi multiple, de marimi diverse, cu lichid clar sau tulbure galben-brun, inconjurate de tesut scleros. Predomina una dintre cele 2 componente.
Microscopic: microchiste cu pereti fibrosi, cu scleroza ce le desparte, tapetati de epiteliu cilindric cu multiple mitocondrii cu granule secretorii, tesut mamar hipo sau atrofic; modificarile epiteliale pot da malignizari.
Clinic prezinta jena sau dureri locale, spontane sau provocate, in special in perioada menstruala. Palparea releva tumori de marimi diferite (de la cativa mm pana la 2-3 cm) diseminate sau grupate, uni sau bilateral, mobile, ferme, usor dureroase, cresc in perioada menstruala. Nu dau adenopatie axilara.
Tratament:
- formele incipiente sau sectoriale, la femei sub 35 de ani - tratament conservator, hormonoterapie, aplicatii locale (Mastoprofen); dupa sarcina si alaptare, boala poate regresa
- formele cu crestere rapida sau tratament medicamentos si hormonal ineficient - sectorectomie
- formele difuze ce cuprind toata glanda - mamectomie subcutanata.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
