Întreabă rapid un medic
Descarcă aplicația gratuit
iOS
▶ Android
Accidentul vascular cerebral ischemic reprezinta forma cea mai frecventa de AVC si apare atunci cand fluxul normal de sange catre o anumita zona a creierului este blocat.
De cele mai multe ori, obstructia este produsa de un cheag de sange care impiedica oxigenul si nutrientii sa ajunga la tesutul cerebral.
Creierul este extrem de sensibil la lipsa oxigenului.
In doar cateva minute, celulele nervoase pot incepe sa fie afectate, iar distrugerea acestora poate deveni ireversibila daca circulatia nu este restabilita rapid.
Din acest motiv, accidentul vascular cerebral este considerat o urgenta medicala majora.
AVC-ul ischemic poate avea mai multe cauze.
Uneori, cheagul se formeaza direct intr-o artera a creierului, in contextul aterosclerozei sau al hipertensiunii arteriale.
Alteori, cheagul provine din alta parte a organismului, frecvent de la nivelul inimii, si migreaza catre vasele cerebrale.
Factorii de risc asociati frecvent cu accidentul vascular cerebral ischemic includ hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, fumatul, colesterolul crescut, sedentarismul, obezitatea, fibrilatia atriala si anumite afectiuni cardiovasculare.
Simptomele apar de obicei brusc si pot varia in functie de zona afectata a creierului.
Printre manifestarile frecvente se numara:
- slabiciune sau paralizie la nivelul fetei, bratului sau piciorului;
- dificultati de vorbire sau intelegere;
- ameteli si pierderea echilibrului;
- tulburari de vedere;
- confuzie brusca;
- dureri de cap severe aparute brusc.
In multe cazuri, persoanele afectate nu constientizeaza imediat gravitatea simptomelor, iar intarzierea solicitarii ajutorului medical poate reduce sansele de recuperare.
Complicatiile accidentului vascular cerebral ischemic pot include dificultati persistente de mers, tulburari de vorbire, afectarea memoriei, probleme de inghitire, tulburari emotionale sau pierderea independentei functionale.
Unele persoane raman cu dizabilitati permanente, iar recuperarea poate necesita luni sau chiar ani.
Diagnosticul este stabilit in spital pe baza examinarii clinice si a investigatiilor imagistice.
Medicii pot utiliza tomografie computerizata, rezonanta magnetica, analize de sange si evaluari cardiovasculare pentru identificarea tipului de AVC si a cauzei acestuia.
In prezent, tratamentul standard pentru AVC-ul ischemic include terapii de reperfuzie, precum administrarea de medicamente trombolitice sau proceduri mecanice de extragere a cheagului.
Totusi, aceste interventii trebuie efectuate intr-un interval limitat de timp pentru a avea eficienta maxima.
Noua cercetare prezentata de University of Hong Kong descrie dezvoltarea unui spray nazal experimental bazat pe o tehnologie denumita „Nano-in-Micron”.
Potrivit autorilor, aceasta platforma permite transportul unor particule foarte mici de medicament direct catre creier prin intermediul cailor nazale.
Studiul este unul preclinic, ceea ce inseamna ca rezultatele actuale provin din experimente de laborator si studii pe animale, nu din studii clinice pe pacienti umani.
Cercetatorii sustin ca pudra inhalata ajunge in cavitatea nazala, unde se transforma rapid in nanoparticule capabile sa traverseze traseul nas-creier, ocolind astfel bariera hemato-encefalica.
Aceasta bariera reprezinta un mecanism natural de protectie al creierului, dar poate limita eficienta multor medicamente.
Potrivit datelor prezentate, administrarea sprayului in primele 30 de minute dupa debutul AVC-ului ischemic a fost asociata, in studiile pe animale, cu o reducere importanta a leziunilor cerebrale ischemice.
Cercetatorii mentioneaza si posibile efecte legate de reducerea inflamatiei si protejarea functiilor neurologice.
Autorii subliniaza ca aceasta abordare nu ar urma sa inlocuiasca tratamentele efectuate in spital, precum tromboliza sau trombectomia mecanica.
Scopul sau ar fi oferirea unei protectii temporare pana la ajungerea pacientului intr-un centru medical.
Un alt aspect important mentionat de echipa de cercetare este potentialul utilizarii acestei tehnologii si pentru alte afectiuni neurologice, inclusiv boala Alzheimer sau anumite boli neurodegenerative.
Totusi, aceste aplicatii sunt inca in faze timpurii de cercetare.
Descoperirea este interesanta deoarece evidentiaza importanta tratamentului administrat cat mai devreme dupa debutul simptomelor de AVC.
In cazul accidentului vascular cerebral ischemic, fiecare minut conteaza, iar reducerea timpului pana la interventie poate influenta recuperarea neurologica.
Totusi, este important de inteles ca sprayul nazal nu este disponibil in prezent pentru utilizare clinica de rutina.
Produsul nu a trecut inca prin toate etapele necesare studiilor clinice pe oameni si nu exista suficiente date pentru a confirma eficienta si siguranta sa la pacienti.
Studiul nu schimba recomandarile actuale privind recunoasterea urgenta a simptomelor si apelarea serviciilor medicale de urgenta.
Persoanele care prezinta semne de AVC trebuie evaluate rapid intr-un spital cu experienta in neurologie si medicina de urgenta.
Desi nu toate accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite, anumite masuri generale de sanatate publica pot contribui la reducerea riscului cardiovascular global.
- monitorizarea tensiunii arteriale;
- renuntarea la fumat;
- activitate fizica regulata;
- controlul diabetului si colesterolului;
- alimentatie echilibrata;
- limitarea consumului excesiv de alcool;
- evaluarea medicala periodica a afectiunilor cardiovasculare.
Aceste masuri nu garanteaza prevenirea accidentului vascular cerebral, insa sunt asociate cu mentinerea sanatatii cardiovasculare si cerebrale.
Pacientii cu suspiciune de accident vascular cerebral sunt evaluati initial prin serviciile de urgenta.
Recunoasterea rapida a simptomelor si apelarea numarului de urgenta pot influenta accesul la tratament in intervalul terapeutic recomandat.
Medicul de familie poate avea un rol important in identificarea factorilor de risc cardiovascular si orientarea pacientilor catre investigatii de baza sau consulturi de specialitate.
Totusi, dupa aparitia simptomelor sugestive pentru AVC, rolul central revine echipelor de urgenta si specialistilor in neurologie.
Specialitatile medicale implicate frecvent in evaluarea si monitorizarea pacientilor cu AVC includ neurologia, cardiologia, medicina interna, recuperarea medicala si uneori neurochirurgia.
Diagnosticul si evaluarea severitatii se bazeaza pe investigatii precum tomografia computerizata, rezonanta magnetica, analize de laborator si evaluari cardiovasculare.
In functie de situatie, pacientii pot necesita monitorizare neurologica si programe de recuperare pe termen lung.
Monitorizarea periodica realizata de specialist este importanta mai ales pentru persoanele care au deja factori de risc cardiovascular sau antecedente de AVC.
Recuperarea neurologica poate necesita o abordare multidisciplinara, adaptata fiecarui pacient.
Este important sa soliciti rapid asistenta medicala daca apar simptome precum slabiciune brusca a fetei sau membrelor, tulburari de vorbire, dificultati de mers, pierderea echilibrului sau modificari bruste de vedere.
Persoanele cu hipertensiune arteriala, diabet, afectiuni cardiace sau antecedente de AVC ar trebui sa efectueze evaluari medicale periodice conform recomandarilor specialistilor.
Surse si Referinte
?
