Stare patologica manifestata prin eliminarea frecventa de materii fecale cu consistenta moale sau apoasa. Aceasta emisie de scaune lichide si frecvente este caracterizata printr-un debut brutal si o durata limitata. Diareea acuta este provocata de germeni, paraziti sau virusuri. Contaminarea se realizeaza prin ingestia apei sau a alimentelor infectate sau prin transmiterea fecalelor contaminate la gura prin intermediul mainilor. Cea mai cunoscuta forma este toxiinfectia alimentara care afecteaza mai multe persoane pornind de la un aliment contaminat. Sindromul dizenteric (scaune mucoase si sangvinolente) este o varianta severa a diareei acute.
Prima investigatie este un test de hemoragii oculte (detectarea sangelui in scaun). Aceasta va ajuta la excluderea pacientilor cu infectii evidente ale intestinului gros sau chiar ale intestinului subtire. Un test pozitiv de hemoragii oculte poate ridica suspiciunea unei boli inflamatorii intestinale - colita ulcerativa.
Toti pacientii necesita prelevare pentru coprocultura si examen coproparazitologic. Se poate incerca si defectia antigenului de Giardia in fecale. Testele serologice nu vor fi de mare ajutor in faza acuta, dar pot fi utile mai tarziu, in cazul infectiilor cu Salmonella sau dizenteriilor amoebiene. Se recomanda efectuarea unui frotiu colorat cu albastru de metilen pentru evidentierea leucocitelor si examinarea unei mostre din scaun in solutie salina.
Daca pacientul a urmat tratament cu antibiotic, scaunul ar trebui testat pentru toxina B a Clostridium difficile. Leucocite prezente pe frotiu sugereaza infectie bacteriana si necesitatea recoltarii unei coproculturi. Daca se suspecteaza infectii cu Yersinia sau Campylobacter, laboratorul trebuie anuntat, deoarece sunt necesare medii speciale de cultura pentru aceste bacterii.
Daca diareea persista sau este prezenta sangerarea, ar trebui facuta o sigmoidoscopie sau colonoscopie. Intotdeauna trebuie examinat rectul pentru hemoroizi sau fisuri anale, care pot cauza pozitivarea testului de hemoragii oculte.
Daca diareea persista si devine cronica, etapele diagnostice ar trebui sa includa si pe cele listate sub diareea cronica.