Calciul este componentul mineral major al oaselor. 99 % din cantitatea de calciu din organism se afla in oase si dinti, care constituie un rezervor imens pentru mentinerea nivelului calciului seric, iar restul este distribuit in lichidele biologice si tesuturi moi. Ionii de calciu joaca un rol important in transmiterea impulsurilor nervoase, contractia musculara, functia cardiaca si in procesele de coagulare. Reglarea hormonala a metabolismului calciului ca si cea a fosforului este complexa. Relatiile reciproce intre intestinul subtire, schelet, rinichi si sistemul endocrin, in particular paratiroidele, mentin homeostazia calciului si fosforului. De asemenea, calcitonina, vitamina D, estrogenii, androgenii sunt factori care influenteaza nivelul calciului. Cantitatea de proteine din sange afecteaza nivelul calciului, deoarece 45% din calciul seric este legat de proteine. Astfel scaderea albuminei serice determina scaderea calciului seric total.
Investigatiile includ: hemoleucograma, calciul urinar (urina pe 24 h), dozarea PTH, 25-OH-vitamina D3, free T4 (tiroxina libera), electroforeza proteinelor serice, scintigrafia osoasa, consultatia endocrinologica.
Teste de rutina includ: testosteronul liber seric, cortizolul liber, prolactina, radiografia craniana (mult mai ieftina decat tomografia sau RMN-ul) si gonadotropinele urinare. Daca se suspecteaza o tumora pituitara se recomanda dozarea FSH si LH indiferent de rezultatul testelor de rutina. Un test la dexametazona este mai sensibil pentru diagnosticul sindromului Cushing decat dozarea cortizolului liber.
Ecografia pelvina si tomografia vor completa investigatiile, dar pentru aceste se recomanda consultarea unui specialist ginecolog sau endocrinolog.