Anurie (lipsa urinarii)

Anuria sau lipsa urinii reprezinta: - suprimarea secretiei urinare (incapacitatea rinichilor de a forma sau excreta urina) pentru mai mult de 8 ore, vezica urinara fiind goala, - urinarea de mai putin de 3 ori pe zi, volumul urinar fiind mai mic de 100ml/24 de ore la adult (in cazul nou-nascutilor, se constata lipsa urinii la nivelul scutecului). Este diferita de retentia de urina, cand vezica urinara se umple insa nu se goleste in mod natural, dar in urma sondajului vezical se poate extrage urina.

Primul lucru care trebuie facut este stabilirea daca pacientul chiar are oligurie sau anurie. O sonda Foley ar trebui folosita pentru a determina cantitatea de urina. Daca boala este cauzata de obstructia uretrei aceasta metoda va pune diagnosticul deoarece va putea fi extrasa o cantitate mare de urina care trebuie eliminata gradat. Apoi se pot face studiile pentru descoperirea uropatiei, incluzand cistoscopia si pielografia retrograda. Daca uropatia obstructiva se datoreaza unei obstructii la nivelul ureterelor, ecografia renala este utila in detectarea calicelor dilatate sau a ureterelor dilatate.
Daca pacientul prezinta anurie si hipotensiune, cel mai important lucru este stabilizarea tensiunii. Daca anuria nu inceteaza dupa aceasta, se pot folosi doze mari de furosemid sau manitol. Intre timp trebuiesc realizate o hemoleucograma completa, biochimia, sumarul de urina, sodiul in urina, electroforeza proteinelor serice, dozarea anticorpilor antinucleari, o electrocardiograma si radiografie pulmonara. O radiografie abdominala pe gol poate indica marimea rinichilor. Clinicianul trebuie sa examineze sedimentul urinar putand sa identifice glomerulonefrite acute, lupusul eritematos, necroza tubulara acuta. Azotemia prerenala se poate deosebi de cea renala prin calcularea clearence-ului creatininei si al ureei.
Daca exista hemoliza intravasculara, trebuiesc dozate haptoglobinele serice si hemoglobina serica. Eozinofilia in sange sau urina se datoreaza nefritelor induse de medicamente.
Angiografia renala si aortografia se efectueaza daca se suspecteaza un anevrism disecant sau stenoza de artera renala bilaterala. Ecografia abdominala poate fi folositoare in dignosticarea rinichilor polichistici sau a maselor pelvice care pot obstrua ureterul. O tomografie computerizata poate fi de asemenea necesara.
In cazurile dificile, paote fi necesara biopsia renala pentru diagnosticarea diverselor boli de colagen sau glomerulonefritelor. Este bine de consultat un nefrolog in aceasta situatie.

Citeste si despre:

Ureteroscopia flexibila Care sunt urgentele hipertensive ? Intoxicatia alimentara Gripa - cum sa te protejezi atat pe tine cat si pe cei din jur Complicatiile cronice ale diabetului zaharat non-insulino-dependent Giardioza Hiperplazia benigna a prostatei: cauze, simptome, tratament Febra la copii – ce afectiuni poate indica si care sunt cele mai frecvente cauze Deshidratarea - potential pericol pentru varstele extreme