Tulburare caracterizata printr-o alterare a simturilor, putand evolua spre o pierdere a starii de constienta. O ameteala este cel mai adesea benigna, ea poate fi consecinta unei hipotensiuni ortostatice (scadere momentana a presiunii arteriale atunci cand se trece rapid din pozitie culcata sau asezata la pozitia in picioare), unui tonus vagal crescut (incetinirea frecventei cardiace si caderea presiunii arteriale), unei hipoglicemii (scaderea concentratiei de zahar in sange), unui vertij paroxistic benign, facand sa fie cautata o origine otorinolaringologica, unei emotii puternice, unei insuficiente vertebrobazilare (artroza coloanei vertebrale, antrenand o ameteala atunci cand capul se apleaca pe spate, prin comprimarea unei artere, aceasta, la randul ei, adesea fiind ateromatoasa).
In cazul unui vertij (ameteala) sever se recomanda efectuarea unei audiograme sau a unei electronistagmografii.
Manevra Hallpike (medicul va efectua miscari ale capului sau corpului pacientului in anumite directii, in timp ce urmareste miscarile involutare ale globilor oculari ai pacientului). Tipul de miscare al ochilor poate indica cauza vertijului.
Daca aceste investigatii sunt modificate este necesara o radiografie a mastoidelor, stancilor temporale si urechii interne. Ar trebui consultat medicul specialist neurolog in aceasta etapa.
Daca se suspecteaza neurinom de acustic se recomanda examinarea RMN a creierului si canalelor auditive. Daca examenul RMN este negativ se recomanda analiza LCR pentru excluderea unor boli precum sifilisul cu afectare neurologica sau scleroza multipla. Examinarea RMN a creierului este necesara pentru diagnosticul sclerozei multiple, la care se adauga potentiale evocate auditive si vizuale.
EEG cu pacient treaz si adormit este necesara pentru excluderea epilepsiei cu localizare in lobul temporal.
Daca se suspecteaza insuficienta arterei bazilare, este indicata angiografia cu rezonanta magnetica.
Daca examenul clinic nu deceleaza vertij se recomanda efectuarea hemoleucogramei si biochimiei de la inceput. Investigatii aditionale, cum ar fi monitorizarea tensiunii arteriale timp de 24 de ore (monitorizare Holter) sau ecocardiografia, pot fi utile in diferentierea vertijului de alte tipuri de ameteli. Este de preferat consultatia unui medic cardiolog inaintea inceperii acestor investigatii costisitoare.
Daca toate testele sunt negative, este necesara consultatia unui medic psihiatru.