Papalau (Physalis alkekengi)
Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens.
Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe).
In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea dulceturilor si marmeladelor, a bomboanelor. Cand este uscata poate fi folosita ca element decorativ, deoarece protectia fructelor isi pastreaza culoarea.
Principalele calitati ale papalaului sunt: antireumatismal, decongestiv, diuretic, febrifug, laxativ.
Uz intern:
- litiaza, guta, reumatism - sub forma de infuzie din frunze sau fructe.
Uz extern:
- dureri reumatismale, furunculoze, eriteme, afectiuni ale pielii - sub forma de comprese cu infuzie de frunze si fructe.