WELLFERON - flacon injectabil

Prospect

Prospect produs: WELLFERON, injectabil








Afisare pentru tiparire
WELLFERON, injectabil
, flacon injectabil


interferonum alpha







Forma de prezentare: Fiecare fiola contine
3, 5 sau 10 Mega Unitati de interferon limfoblastoid uman
Wellcome, in 1 ml de solutie salina tampon,
izotona, clara, incolora, de tris-glicina. Ca
stabilizator este inclusa o solutie de albumina (Ph.
Eur.) in concentratie de 1,5 mg/ml. 1 Mega Unitate (MU)
= 1x1 milion Unitati Internationale (UI) de
interferon limfoblastoid, cu referire la preparatul OMS Ga
23-901-532.


Proprietati: Wellferon este un amestec pur de
interferoni umani alfa, obtinuti din celule
limfoblastoide umane dupa inductie cu virusul Sendai.
Utilizand tehnica de electroforeza pe gel standard, nu
au fost detectate alte proteine in principiul activ al
Wellferon, altele decat interferon.


Indicatii: Wellferon este indicat pentru tratamentul
leucemiilor cu celule paroase. Wellferon este indicat pentru
tratamentul hepatitelor B cronice. Wellferon este indicat pentru
tratamentul pacientilor cu hepatita cronica C (NonA
NonB). Eficacitatea sa a fost stabilita pe baza
normalizarii valorilor aminotransferazelor serice,
clearanceului ARN-ului seric al virusului hepatic C si
imbunatatirea histologiei hepatice. Un efect
benefic al tratamentului a fost, de asemenea, demonstrat in
hepatita cronica C (NonA NonB) la pacienti cu ciroza
hepatica compensata. Wellferon este, de asemenea, benefic
in tratamentul carcinomului metastatic cu celule renale
(cancer renal). Wellferon este indicat ca tratament de
intretinere pentru pacienti aflati in
faza cronica a leucemiei mieloide cronice. Intr-un
studiu controlat si randomizat, tratamentul a aratat o
imbunatatire semnificativa a
supravietuirii in comparatie cu chemoterapia
citotoxica conventionala (busulphan si
hydroxiuree). Media supravietuirii a crescut de la 41 luni la
61 luni. Wellferon a fost utilizat cu succes ca tratament de
inductie (pentru a pastra controlul valorilor
leucocitelor) la pacientii cu diagnostic recent de faza
cronica a leucemiei mieloide cronice. Wellferon este indicat
pentru tratamentul sistemic al pacientilor cu condilom
acuminat sever (veruci genitale)

Mod de actiune si farmacodinamica: Modul
de actiune al interferonului alfa in leucemia cu celule
paroase nu este inca lamurit. Rata rapida
de eliminare a celulelor paroase din sange la
inceperea tratamentului sugereaza un efect direct al
interferonului dupa legarea de celule, cu atat mai mult
cu cat celulele paroase maligne sunt cunoscute ca fiind
purtatoare de receptori prolifici pentru interferoni pe
suprafata membranei. Modul de actiune al interferonului
alfa in tratamentul infectiilor hepatice cronice de tip
B este putin inteles, dar acesta pare a avea
deopotriva un efect direct antiviral, cat si unul
imunomodulator. Posibilul mod de actiune in urma
folosirii prednisolonului ca pretratament este urmatorul: se
stie ca terapia corticosteroida deprima
sistemul imunitar, iar intreruperea acesteia determina o
crestere importanta a activitatii imunitare. Se
crede ca aceasta faza a activitatii
imunitare este favorabila pentru introducerea terapiei cu
Wellferon. Utilizarea la pacientii in
varsta: Pacientii varstnici pot fi mai
putin toleranti la efectele secundare ale interferonului,
in mod deosebit la cele cumulative. Acesti pacienti
trebuie tinuti sub observatie mai atent in
timpul tratamentului; dozajul de Wellferon trebuie redus sau chiar
se intrerupe tratamentul daca pacientii sunt prea
afectati de efectele secundare. Utilizarea la
pacientii imunodeprimati: Eficacitatea
impotriva infectiei cu virusul hepatitic B nu a fost
demonstrata inca la pacientii al caror
sistem imunitar este compromis (de ex. terapie curenta sau
recenta cu droguri imunosupresive: cu exceptia curelor
scurte de steroizi - sau infectie cu virusul
imunodeficientei umane (HIV).


Farmacocinetica: Nivelele serice maxime, sunt atinse
dupa 4-8 ore de la administrarea intramusculara; ulterior
acestea se mentin intr-un platou, ca rezultat al ratei
limitate de absorbtie musculara. Timpul de
injumatatire real poate fi estimat la
aprox.3-4 ore. Principala cale de excretie si catabolism
este renala, prin filtrare glomerulara.


Contraindicatii: Wellferon nu trebuie administrat
pacientilor cu hipersensibilitate la preparat sau la oricare
din componentii lui. Nu exista alte contraindicatii
pentru folosirea Wellferonului in tratamentul leucemiilor cu
celule paroase. Wellferon nu trebuie folosit in
tratamentul hepatitei cronice B la pacientii cu rezerva
hepatica precara, intrucat eliminarea
markerilor serologici de replicare virala activa este
adesea precedata de o manifestare acuta
"hepatita-like". Acest lucru poate fi in mod particular
relevant la pacientii tratati anterior cu prednisolon.
Pentru acesti pacienti, medicul trebuie sa aiba
in vedere contraindicatiile prednisolonului.


Sarcina si alaptare: Nu detinem
informatii in privinta administrarii
Wellferonului in timpul sarcinii umane. Datorita
efectelor sale profunde asupra metabolismului si fiziologiei,
Wellferon trebuie considerat ca un drog ce ar putea afecta
foetusul; de aceea pacientii trebuie avizati. Chiar
daca tratamentul are efecte clinice benefice asupra mamei,
acesta poate implica un posibil risc asupra dezvoltarii
fatului. Daca unuia dintre parteneri i se
administreaza Wellferon, sunt recomandate precautii
contraceptive adecvate. Datorita duratei mari a infectiei
cronice cu virus hepatitic B si a existentei
posibilitatilor de imunizare a nou - nascutului
impotriva acestei infectii, folosirea Wellferonului
pentru tratarea hepatitei cronice B in timpul sarcinii nu
este recomandata. Nu sunt cunoscute efectele Wellferonului
asupra lactatiei umane.


Reactii adverse: Wellferon, impreuna cu
alti alfa-interferoni, este un mediator foarte activ al
fenomenelor biologice, iar utilizarea lui se poate asocia cu
reactii adverse severe, mai ales in situatia
administrarii de doze mari. Cele mai frecvente efecte
secundare cunoscute ale Wellferonului si altor
alfa-interferoni constau in: febra, frisoane, cefalee,
indispozitie si mialgii, mimand o gripa.
Aceste efecte secundare acute, pot fi de regula reduse sau
eliminate prin administrarea concomitenta de paracetamol
si tind sa diminueze in timpul continuarii
terapiei. Continuarea terapiei poate duce insa la
letargie, slabiciune, artralgie si fatigabilitate
insotite de anorexie si scadere
ponderala. Alfa-interferonii au un efect supresiv asupra
maduvei osoase, ducand la leucopenie (in special
granulocitopenie), trombopenie si, mai rar, scaderea
concentratiei de hemoglobina. In plus, pot
aparea fenomene de discoagulabilitate. Toate aceste efecte
cresc riscul de infectii si hemoragii. Pot aparea
si efecte importante asupra sistemului nervos central, cum ar
fi: anomalii ale electroencefalogramei cu exces de activitate ale
undelor lente, depresie severa, confuzie, apatie si
coma, comportament suicidar. Ocazional pot sa apara
si convulsii, care la copii pot fi precipitate de febra.
La pacientii neoplazici carora li se administreaza
Wellferon s-au raportat diskinezii (prin disfunctii
extrapiramidale si cerebeloase). Administrarea de
alfa-interferoni poate determina hipotensiune, hipertensiune
arteriala sau aritmii la anumiti indivizi. S-au mai
raportat fenomene cardiovasculare severe, de tipul: infarct
miocardic, accidente cerebrovasculare si ischemie
periferica. Manifestari de tipul: greata,
voma si diaree pot aparea in timpul terapiei
cu alfa-interferoni. Alfa-interferonii pot determina o
crestere a enzimelor hepatice; aceasta este de regula
tranzitorie, dar uneori poate fi marcata si
persistenta. Foarte rar s-au raportat necroze hepatice.
In rare ocazii a fost observata o crestere a
nivelelor creatininei serice. Rareori s-au observat sindroame de
insuficienta renala/sindrom nefrotic la
pacientii tratati cu Wellferon; toti acesti
pacienti sufereau de mielomatoza si prezentau
diverse grade de insuficienta renala
preexistenta. Dupa doze repetate si foarte mari
(100-200 MU) administrate intravenos, au aparut tulburari
de tipul hipocalcemie si hiperkaliemie. La unii pacienti
s-au observat reactii la locul de injectare. Alopecia a
aparut ocazional ca efect secundar tardiv. Alte fenomene care
pot aparea in cursul tratamentului cu alfa-interferoni
sunt: artralgii, fenomen Raynaud, urticarie, eritem nodos, rash
cutanat, prurit, psoriazis, afectare nervoasa periferica
izolata si dereglari ale nivelelor hormonului
antidiuretic. Cazuri izolate de diferite fenomene autoimune:
trombocitopenia imuna, anemia hemolitica, hipotiroidism,
"diabetes mellitus" au fost observate dupa administrarea de
alfa-interferon. La anumiti pacienti cu fenomene
autoimune preexistente, au fost observate cazuri izolate de
exacerbare. Reactii adverse la tratamentul anterior cu
prednisolon: Aceste informatii sunt deocamdata limitate.
Medicii trebuie sa ia in considerare reactiile
adverse asociate administrarii de prednisolon.


Interactiuni medicamentoase: Interferonii alfa pot
afecta activitatea anumitor sisteme enzimatice. In
particular, ei reduc activitatea citocromului P-450; de aceea,
metabolizarea unor droguri ca: cimetidina, fenitoina, warfarina,
teofilinele, diazepam si propranolol de catre acest
sistem enzimatic, poate fi afectata la pacientii care
primesc alfa-interferoni. Unele droguri citotoxice sunt de asemenea
metabolizate de aceste enzime. In tratamentul hepatitei
cronice B, aparitia unei boli acute "hepatita-like" (vezi
"Contraindicatii") prezinta riscul teoretic al
interactiunii aditive cu drogurile hepatotoxice si al
unei afectari si mai profunde a metabolismului hepatic al
acestora. Administrarea concomitenta de interferoni si
droguri care actioneaza asupra sistemului nervos central,
a determinat uneori modificari de o severitate
neasteptata ale starii mentale. Administrarea
concomitenta de droguri imunosupresive (inclusiv
corticosteroizi) care pot stimula replicarea virala, trebuie
evitata in timpul tratamentului hepatitei B cu
Wellferon. Nu au fost raportate interactiuni medicamentoase
intre prednisolon si alfa-interferoni. In plus,
este neobisnuit ca administrarea de Wellferon sa fie
afectata de tratamentul, cu doua
saptamani inainte, cu prednisolon. In
carcinomul cu celule renale, combinarea dozelor relativ ridicate de
Vinblastina si Wellferon a dus la aparitia unei
mielosupresii severe. La pacientii tratati cu Vinblastina
(doza de 10 mg/m2 suprafata corporala) in
combinatie cu Wellferon, la doze de 3, 5, 10 MU/m2
suprafata corporala, administrat timp de 5 zile din
14, a fost observata aparitia unei mielosupresii grave
(inclusiv fatalitatea). In tratamentul leucemiei mieloide
cronice, utilizarea Wellferonului imediat dupa busulphan,
ocazional a dus la aplazie medulara (vezi "Precautii
speciale"), iar combinatia poate fi considerata cu
potential sever mielotoxic. Daca chemoterapia este
administrata concomitent cu Wellferon, pentru a mentine
controlul numarului leucocitelor, valorile sanguine trebuie
verificate frecvent, pentru a ne asigura ca mielosupresia nu
se produce.

Supradozare: Simptome si semne: Nu exista date
despre supradozaj, dar dozele mari si repetate de
alfa-interferoni sunt asociate cu letargie accentuata,
fatigabilitate, prostratie si coma.
Tratament: Asemenea pacienti trebuie spitalizati
pentru a fi tinuti sub observatie si pentru a
li se administra tratamentul adecvat.


Conditii de pastrare: A se pastra la
temperaturi intre 2 si 8 grade Celsius. A se feri de
lumina. Wellferon nu contine conservanti; prin
urmare, orice fiola care nu este folosita in
totalitate, trebuie aruncata imediat dupa administrarea
dozei necesare. Se recomanda intreruperea terapiei la
pacientii care dezvolta un comportament
sinucigas.


Informatii suplimentare: Anticorpii
neutralizanti apar rareori la pacientii care primesc
Wellferon; deci acest medicament pare sa aiba
imunogenicitate scazuta. Incidenta totala a
anticorpilor este de 1,8%, si a fost inregistrata
pe serurile de urmarire provenind de la 900 de pacienti
care au primit Wellferon pentru afectiuni benigne si
maligne. In cazul leucemiei cu celule paroase n-a fost
depistata activitate neutralizanta in serurile a
peste 70 de pacienti urmariti, in ciuda
dozelor mari si cumulative de Wellferon administrate.
Dupa tratamentul hepatitei cronice de tip B, 2 din 97 de
pacienti (2,1%) au dezvoltat anticorpi neutralizanti.

A.P.P.: Producator: Glaxo Wellcome