Subconstientul este un concept vast in psihologie si neurostiinte, referindu-se la ansamblul de procese mentale care au loc in afara constiintei noastre explicite. In traditia psihanalitica, acest termen se refera adesea la acele parti ale mintii care pastreaza amintiri, emotii sau ganduri care nu sunt in prezent in constiinta, dar care influenteaza comportamentul nostru si perceptiile.
Pe plan neurologic, subconstientul poate fi descris ca operatiile creierului care se desfasoara in mod automat sau fara interventia constiintei. Acestea includ functiile vitale, cum ar fi reglarea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar si procese cognitive, cum ar fi invatarea procedurala sau stocarea amintirilor pe termen lung.
Subconstientul are legaturi stranse cu reactiile emotionale si comportamentale. Putem fi influentati de experiente anterioare sau de convingeri stocate in subconstient, manifestate prin comportament sau reactii la anumiti stimuli, fara a ne da seama de influenta acestor factori ascunsi.
In psihoterapie, se urmareste adesea accesarea si lucrul cu aceste aspecte subconstiente, pentru a rezolva problemele de sanatate mintala. Aceasta poate implica tehnici cum ar fi hipnoterapia, terapia prin arta sau terapia prin joc, care pot ajuta la aducerea in constiinta a acestor ganduri, emotii sau amintiri stocate in subconstient.
Cu toate acestea, subconstientul ramane in mare parte un mister. Desi avem anumite cunostinte despre operatiile sale la nivel neurologic si comportamental, multe din procesele sale raman ascunse in afara constiintei noastre. Acesta constituie un domeniu activ de cercetare pentru psihologi si neurologi, cu multe aspecte inca nelamurite.