Este o afectiune psihiatrica caracterizata prin tulburari emotionale. Exemple: tulburarea maniaco-depresiva, tulburarea afectiva sezoniera.
Cauze
- Privarea materna: psihanalistii au sugerat ca in copilarie privarea de afectiune materna prin separare sau pierdere predispune mai tarziu, la depresie. Pierderea simbolica sau reala a unei persoane apropiate daca este resimtita ca rejectie, poate duce la aparitia depresiei. Indiferent de natura pierderii, persoana deprimata reactioneaza intens deoarece situatia actuala readuce in prim plan temerile unei pierderi timpurii care a aparut in perioada copilariei.
Teoriile psihanalitice se centreaza pe internalizarea sentimentelor agresive, pe pierdere si pe supradependenta aprobarii externe.
- Relatiile cu parintii: parintii pot fi hiperprotectivi sau nepasatori.
- Evenimente de viata stresante: pierderea unui parinte inainte de varsta de 11 ani este evenimentul cel mai des asociat cu dezvoltarea ulterioara a depresiei.
In ceea ce priveste teoria comportamentala, teoreticienii invatarii sustin ca absenta intaririi joaca un rol important in depresie. Inactivitatea si lipsa de interes a persoanei deprimate si sentimentele de tristete se datoreaza unei rate scazute a intaririi pozitive si/sau unei rate ridicate de experiente neplacute. In prezent, teoriile cognitive ale depresiei se concentreaza nu numai asupra a ceea ce fac oamenii, dar si asupra modului in care se vad pe sine si lumea. Persoanele depresive se asteapta mai degraba la esec, au ganduri negative asupra propriei persoane, despre experientele prezente si despre viitor, scaderea respectului de sine. Persoanele care atribuie evenimentele negative unor cauze interne, stabile in timp si care afecteaza multe domenii din viata lor sunt mai predispuse la depresie.
Tratament - In tratarea tulburarilor depresive majore, psihoterapia in asociere cu tratamentul medicamentos cu antidepresive este mai eficienta decat oricare din aceste tratamente aplicate izolat.