Fenomen spontan sau provocat, congenital sau dobandit, caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor, de mica amplitudine, de cele mai multe ori orizontale, dar uneori verticale sau circulare. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica.
nistagmusul fiziologic - nistagmusul optocinetic, denumit si nistagmusul caii ferate, se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne, cauzat, de exemplu, de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche.
Nistagmusul patologic - Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite.
- Nistagmusurile congenitale, cauzate de leziuni oculare, neurologice sau fara cauza precisa, se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala), albinismul, strabismul, leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). Ele pot fi observate, de asemenea, in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie, toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat, legat sau nu de ereditate. Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala, apoi rapid in sens contrar. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala, la emotii, la eforturile de atentie (in timpul cititului, de exemplu). Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. El isi intoarce atunci frecvent capul, intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis.
- Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice, ca scleroza in placi, ale unei tumori cerebrale sau vestibulare, insotita de tulburari ale auzului, sau ale unei leziuni a creierului mic.
Diagnostic si tratament - electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. In cazul nistagmusurilor congenitale, purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. In fapt, prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj, evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona. Atunci cand acest tratament este eficace, o interventie chirurgicala, variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa, poate permite o ameliorare definitiva. Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor, atunci cand tratamentul este posibil.