Proeminare a unor organe sau a unor parti de organe abdominale in torace printr-un orificiu al diafragmului. Exista doua tipuri de hernii diafragmatice, de gravitate foarte diferita: hernia diafragmatica congenitala si, la adult, hernia hiatala.
hernia diafragmatica congenitala - O hernie diafragmatica congenitala este consecutiva urcarii, printr-o bresa a diafragmului legata de o malformatie congenitala, a viscerelor abdominale, care comprima astfel mai mult sau mai putin intens plamanii si inima. Ea se traduce printr-o hipoplazie a plamanilor (acestia sunt insuficient dezvoltati) si prin malformatii cardiace. Ecografia permite diagnosticarea unei hernii diafragmatice cangenitale in timpul sarcinii si asigurarea unei mai bune tratari in perioada postnatala. La nastere, aceasta hernie se manifesta printr-o insuficienta grava si acuta a respiratiei. Tratamentul comporta, in general, o reanimare imediata, mai ales respiratorie, urmata de o suturare chirurgicala a diafragmului.
Hernia hiatala - O hernie hiatala este consecutiva urcarii, prin orificiul diafragmului destinat in mod normal esofagului, a polului superior al stomacului. Cauza sa este necunoscuta, dar obezitatea este un factor favorizant. Hernia in sine nu provoaca simptome. Totusi, ea poate fi cauza unui reflux gastroesofagian, care se traduce uneori prin arsuri care urca mai mult sau mai putin sus, spre gura, declansate de pozitia aplecat in fata sau culcat si riscand sa evolueze spre o esofagita (inflamatie) apoi spre o ingustare a esofagului. Tratamentul este cel al refluxului gastroesofagian: evitarea intinderii in pat imediat dupa masa, evitarea felurilor de mancare prea abundente, a alcoolului. Tratamentul chirurgical nu este avut in vedere decat in caz de esec sau in caz de complicatii grave.