Examen care utilizeaza ultrasunetele pentru a masura viteza circulatiei sangvine.
Indicatii - Examenul Doppler este prescris, in principal, in cardiologie (afectiuni ale inimii, ale arterelor si ale venelor) si in neurologie (afectiuni ale creierului).
- Examenul Doppler cardiac permite studierea miscarilor sangelui intre diferitele cavitati cardiace. El este solicitat atunci cand se banuieste o comunicare anormala intre auricuie sau ventricule, ori o anomalie de functionare a val velor cardiace (ingustarea sau insuficienta valvulara)
- Examenul Doppler transcranian permite studierea miscarilor sangelui in arterele intracerebrale, urmarite prin oasele craniului.
- Examenul Doppler vascular permite studierea miscarilor sangelui in arterele sau in venele organismului. El permite, de asemenea, analiza unei arteriopatii a membrelor inferioare si depistarea unei flebite.
Principiu - O sonda emite ultrasunete care se reflecta pe globulele rosii apoi sunt culese de un receptor situat pe aceeasi sonda. Se produce un efect Doppler: frecventa undelor reflectate depinde de viteza globulelor rosii (frecventa creste cu viteza) si permite deci masurarea vitezei. Aparatul emite un sunet cu atat mai ascutit cu cat viteza este mai mare si mai ales furnizeaza un grafic pe ecranul de televizor sau pe hartie. Cuplarea cu ecografia permite vizualizarea formei structurii anatomice examinate (artera, inima), vedere in sectiune, in acelasi timp cu fluxul sangvin care o traverseaza. Utilizarea diferitelor tipuri de sonde si a frecventelor variate permite studiul structurilor vasculare mai mult sau mai putin profunde.
Desfasurare - Examenul Doppler nu necesita nici o pregatire deosebita, nici anestezie, nici spitalizare; el este nedureros. Regiunea examinata este dezbracata, iar medicul pune pe piele o sonda in forma de creion, apoi o deplaseaza, paralel cu traiectul arterei studiate, de exemplu. Dupa examen nu este necesara nici o supraveghere, deoarece acesta nu antreneaza vreun efect secundar.
Sinonim: Doppler (examen), velocimetrie.