Postata de Utilizator21641593292 cu 2 ani in urma.
Buna ziua,
Ma numesc Valentin și îmi vine sa fac o compunere doar de dragul de a va arată cât de bine gândesc și cât de normal pot fi. In fine, ma simt cu musca pe căciula, căci, vedeți dvs. deși eu ma consider 90% vindecat de schizofrenie, totuși trebuie sa urmez un tratament foarte puternic la indicația medicului psihiatru (xeplion in valoare de 2000 RON). Nu pot sa îl judec foarte tare căci îmi închipui ca trebuie sa fii un medic optimist din fire ca sa admiți ca cineva poate sa se amelioreze atat de mult intr-un caz de schizofrenie paranoidă! Având in vedere ca doar calitatea mesajului meu poate sa arate o stare de sănătate favorabilă, o sa trec in revista câteva aspecte ale evoluției mele prin boala:
-M-am îmbolnăvit la 26 de ani
-am avut un răspuns foarte bun la toate tratamentele pe care le-am urmat (deoarece au fost schimbate periodic)
-am avut o viața amoroasa stabilă ce m-ar putea oricând recomanda a fi un om răbdător, calm, rational, înțelegător, șamd
-singurele mele probleme au fost datorate periodicelor întreruperi ale tratamentului.
Am înțeles ca este important sa fiu in acord cu medicul cu privire la orice micsorare a dozelor tratamentului. Cu toate astea, medicul meu a fost de părere sa îmi ofere un tratament diminuat numai din simpla eroare/obișnuința profesională, căci a uitat ce tratament trebuia in mod normal sa iau întrucât aveam suficiente stocuri și l-am rugat sa nu-mi mai prescrie altele. Aceasta a fost singura sa tentativa de a-mi micșorare doza de medicamente. Deși eu nu am mai avut nici o internare (deoarece am fost fidel tratamentului) de peste 2 ani, medicul nu a dat nici un semn ca vrea sa ia in considerare luciditatea mea sau coerenta mea in gândire, și sa îmi micșorez vreun pic doza. Din contra, m-a pensionat forțat, deși niciodată nu mi-as fi închipuit acest lucru, și mi-a prescris un tratament injectabil care, după cum am zis, se ridica la o valoare (compensata) de 2000 RON (deci îmi închipui ca e foarte puternic).
La Întâlnirile lunare nu vorbim cine știe ce și, sincer mi-as dori sa am un medic psihiatru care sa discute mai mult cu mine, pentru ca, drept fie spus, nimeni din cei care ma cunosc nu ar putea bănui intr-o mie de ani ca eu am aceasta boala, și nu pot sa nu îmi pun întrebarea… oare nu este vorba ca oamenii ăștia stau de vorba mai mult cu mine și se conving ca pot avea încredere in normalitatea mea? Mi s-a intamplat de-altfel sa demontez prejudecățile unor oameni convinși ca diagnosticul meu este dovada sigura ca sunt un ciudat denaturat… prim simplul fapt ca am vorbit cu ei mai mult timp.
Îmi cer scuze ca am un limbaj cam pretențios, încerc foarte tare sa ma abțin.
Revenind la expunerea cazului meu:
Mi-as dori un medic care poate sa înțeleagă ca am nevoie sa muncesc, am nevoie sa simtă pulsul bolii mele, sa cunoască dedesubturile ei, sa știe când ma simt mai rău sau bine și sa fie dispus sa îmi scadă doza controlat, dacă este cazul! Nu mai vreau sa renunț abrupt la medicamente.Help
acum 10 luni
Buna!Am același diagnostic că și tine și primesc o sacoșă plina de pastile.medicul nu vorbește cu mine.dar sunt optimista sa fii și tu.macar avem un bănuț lunar din pensia de boala.eu zic sa aplici la un loc de muncă în străinătate.
acum 10 luni
Buna!Fruntea sus!Nimic nu este real.aplica la un job în străinătate!
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua