Am nevoie de ajutor urgent

draga mea,

am citit durerea ta, dar tin sa te anunt ca daca el nu va urma si un program de psihoterapie bun, cu un bun psihoterapeut, pentru a constientiza problema lui ( plecarea mamei la 17 ani), asumarea ei si finalitatea fiind trecerea peste acest moment nefericit din viata lui. daca nu va urma acest pas important in dezvoltarea lui, va retrai despartirea de mama sa de atunci cu fiecare personaj feminin din viata lui si lucrurile nu vor fi prea frumoase pentru tine. abia apoi p[oti spune ca medicamentele au avut un efect, altfel doar il amortesc si cand nu le va mai lua va reveni la ideile negative dinaintte.

bafta,

Marika, nu il compara pe prietenul tau cu tine. Fiecare om simte si reactioneaza diferit. Sunt oameni care si-au pierdut casa si familia in cutremur, au ramas fara nimic si au mers mai departe, si altii care numai vazand dezastrul fara sa aiba nimic eipersonal, au luat-o razna! Deci faptul ca dvs nu aveti nimic psihic si el da desi dvs ati fi cea indreptatita sa aveti, nu este relevant. Nu confundati psihiatrul si psihologul sau psihoterapeutul. Psihiatrul trebuie sa ii prescrie medicamente, iar psihoterapeutul sa ii faca psihoterapie, sa discute cu el, sa ii scoata ideile din cap etc. Eu ma intreb daca prietenul dvs ii spune sincer tot ce simte medicului... Eu cred ca daca el ii spune medicului despre aceste ganduri suicidare, acesta ii va creste doza sau schimba medicamentele. Pe de alta parte, e posibil ca prietenului dvs sa ii fie teama sa vorbeasca deschis cu medicul sau sa faca psihoterapie de teama sa nu isi piarda serviciul daca se afla. Tratamentul psihiatric, se stie, modifica comportamentul. Aceste medicamente il "turtesc" un pic, de aceea e el tacut cateodata, nu din alt motiv. Daca i-ar creste doza, poate ii e teama ca nu ar mai putea face fata la servici. Apoi nu stiu daca ar putea sustine o psihoterapie daca este roman (in general este mai usor, mai bine si mai folositor sa fie facuta in lb materna). Situatia este mai complicata, trebuie sa discutati cu el mai serios si sa va ganditi cum gestionati situatia. Ceva trebuie facut.

Multumesc Iuli!Sa stii k eu iti dau dreptate din toate punctele de vedere!Doar ca situatia nu e asa cum as vrea eu!Tin sa mentionez k eu nu stau cu el,iubitul meu sta cu fratele lui si mama lor le egstioneaza casa,le calca si le gateste,ea locuind in alta parte!Eu i-am zis k vreau sa il ajut dar el spune ca merge la cel mai bun doctor din zona(mentionez k stau intr-o capitala foarte cunoscuta si moderna)!Doctorul i-a spus ca nu are nevoie de sedinte pentru ca situatia lui nu e chiar asa de grava!Mama lui tine legatura cu doctorul si ea il suna pe iubitul meu de 4 ori pe zi!Ea i-a iubitului meu ca nu e de acord cu atitudinea mea si ca daca eu chiar as tine la el nu l-as mai stresa k sa se vindece!Intr-un cuvant mama lui il suna mereu si crede k singura solutie k el sa isi revina sunt medicamentele!De fapt,toata familia are ideea asta cu medicamentele!Trebuie sa mai mentionez ca mama lui il intreaba zi de zi de mine,vrea sa stie mereu ce mai zic si ce mai fac!Eu tin la el dar ac***a in vedere k pana acum eu am suferit si nu am avut o copilarie chiar asa de linistita si acum fac sacrificii ca sa imi asigur un viitor,prefer sa stau singura decat sa sufar toata viata...
Ce sa zic eu...Stau cu o batrana,cateodata e bine dar cateodata ma enerveaza f rau,cateodata nu dorm,ziua lucrez mult,tata e cam bolnav si sanse de vindecare sunt minime...Vreau si eu macar in iubire sa fie bine!Scuze k ma plang dar vroiam sa stiu si parerea celor din jur,parerea celor care au avut depresie sau care au...

Nu punand in balanta necazurile vietii tale cu ale lui , poti sail ajuti cu ceva. Fiecare intampina altfel greutatile , si tot altfel trece peste ele. Sunt persoane care nu trec niciodata cu totul peste un obstacol sau o pierdere , ma ales daaca problemele se intind pe perioade mari din viata. La el totul a pornit la varsta adolescentei, cand psihicul omului este in plina formare si totul poate parea intr-un minut tragic , ca apoi lucrurile sa revina la normal. Pentru un barbat, sa fie parasit de mama sa este de-a dreptul traumatizant, indiferent de varsta acestuia. Eu , cel putin, intotdeauna am considerat ca barbatii sunt cu mult mai legati sufleteste decat fetele de mamele lor. Ramanand la 17 ani cu fratiorul lui mai mic si cu tatal sau care nu le-a fost de nici un ajutor, el a trebuit sa tina loc si de mama si de tata la o varsta la care o asemenea raspundere te copleseste. Chiar daca toate acestea s-au intamplat cu 10 ani in urma, o depresie nu se poate produce la toti indivizii chiar imediat dupa producerea unui eveniment tragic. Sunt cazuri in care persoana isi interiorizeaza trairile atat de mult, incat poate ajunge sa creada ca a trecut peste problema, insa peste ani si ani aceste trairi refuleaza si arunca in trecut din punct de vedere sufleteste persoana in cauza. Foarte rar sinucigasii isi marturisesc intentiile fata de alte persoane, de cele mai multe ori alegand sa tina in secret dorinta dea se sinucide, tocmai pentru a nu putea fi impiedicati sa o faca. Ce poti face pentru el este sail insotesti la un psiholog si chiar la un psihiatru. Deasemenea , ar fi indicat sa mergeti impreuna la un duhovnic, deoarece boala saeste una sufleteasca care nu poate fi rezolvata nici cu un job bine platit, nici cu o situatie materiala mai buna ca a altora, ci mai degraba cu o consiliere adecvata. Intre timp , roaga-te pentru el si sprijina-l intru totul !

Tine minte ceva: bolile psihice se mostenesc. Daca veti avea copii, e posibil sa mpsteneasca si ei problemele lui psihice pe cale genetica, pe langa faptul ca i-ar putea afecta un eventual comportament ciudat al lui. Discuta cu el serios, cu mama lui, cu fratele, si vezi ce e de facut.

adik,ce una-alta,poti f simplu sa iti schimbi partenerul,chear dak el sufera de o forma minora de depresie....bafta,cred k u ai probleme....

Mihai,probabil tu nu stii nimic despre medicina si despre depresie!Medicamentele afecteaza creierul.Iubitul meu nu poate trai toata viata cu medicamente si cu nevoia de a fi tratat ca un print!Si culmea,el are tot ce isi doreste!Eu vorbesc asa,mai ales pentru ca in spatele mele am o experienta de viata f grea,dar care m-a maturizat!
Inainte sa va apucati sa criticati omul,poate ar trebui sa va informati mai mult despre lucrul respectiv!MEDICINA E MEDICINA!!!

Marea descoperire pentru tratarea bolilor mintale


Ma numesc Marian Manuel. Sunt in varsta de 43 de ani si sunt psiholog.
Recent am aflat despre o descoperire revolutionara in domeniul filozofiei
si al psihologiei care va schimba lumea.

Christina Sponias a continuat cercetarile lui Carl Jung in psihicul uman,
descoperind o modalitatea de a vindeca toate bolile mintale,inclusiv schizofrenia.

Se pare ca toate bolile mintale sunt provocate de o entitate pe care a mostenit-o
intreaga omenire si se gaseste in creierul si psihicul nostru:anti-constiinta.

Psihanaliza va deveni baza psihologiei si psihiatriei pe viitor.

Pentru cei suferinzi de boli mintale care vor sa fie vindecati,pentru cei care vor sa dobandeasca
adevarata intelepciune, si pentru toti psihologii si psihiatrii mai multe
detalii aici: http://www.scientificdreaminterpretation.com/