Oare sa pun punct unei relatii sau sa mai continui de teama singuratatii si de dragul copilului?

Postata de Maria00 cu un an in urma.

Sunt intr-o relatie de 10ani si jumatate cu un barbat cu 8ani mai mare decat mine. Ne-am mutat impreuna dupa 6ani si jumatate de relatie, mai mult din dorinta mea. Nu a parut fericit si nici nu prea statea acasa, jos in fata scarii fiind sali de noroc unde se juca la aparate. A castigat, a pierdut, dupa care toti banii i-a introdus inapoi. Relatia dintre noi era una foarte tensionata, comunicam mai deloc. Dupa o luna si jumatate ne-am despartit, dar dupa doar 2 saptamani ne-am reimpacat el spunand ca stie unde a gresit, ca a fost un prost si ca nu v a mai face lucrul acesta si ca tine mult la mine. Au trecut aproximativ 3 ani si am ramas insarcinat, timp in care el mai juca la aparate, dar imi ascundea. Cand am ramas gravida a fost cea mai frumoasa perioada petrecuta impreuna, era atat de bun, calm, cald, iubitor si mereu atent la nevoile mele. Desi nu stateam tocmai bine cu banii, a fost o perioada fericita. Era vara cand eram gravida in 4 luni si il banuiam ca el mai are inca acest viciu pentru ca mergem la curte la mama mea, ea ne gatea cina, iar el ramanea la bloc pana cand era gata. Pe perioada sarcinii si dupa ce am nascut, ne a sustinut mama mea cu banii. Cand bebelusul avea 7luni am decis de comun acord sa ne mutam la mama mea, pentru ca ea oricum venea zilnic dupa servici pentru a ne ajuta cu bebelusul, fiind si vara ne am gandit ca este mai racoare si mai practic la casa(ea locuind singura). Au trecut 3luni si intr o zi mama mea mi a spus ca vrea sa vorbeasca ceva cu mine dar crede ca nu este momentul. Am uitat sa specific ca ea credea ca el lucreaza pe laptop de acasa, eu mereu am incercat sa ii spun lucruri dragute mereu mamei mele despre el, iar ea tine foarte mult la el si mereu gatea ce stia ca ii place si lui, mereu a fost foarte atenta cu el. Si dupa ce am insistat, mama mea mi a spus ca nu intelge de ce au trecut 3 luni iar ea nu l a vazut niciodata pe sotul meu muncind pe laptop, ca il vede doar pe telefon uitandu se la clipulete si ca doarme pana la ora 12:00. I-am explicat ca el lucreaza si de pe telefon in domeniul it-ului, nu stiam ce sa mai spun... si ac***a noi o discutie ca fetele mi a spus ca in perioada in care eu eram gravida a luat imprumut de la ea 3000€. Nu i a luat pe toti odata, i a luat in decurs de cateva luni. Si i a spus ca are nevoie pentru ca a intrat intr o incurcatura si mama mea nu i a cerut niciun detaliu, si mereu cand ii cerea ii spunea ca are un cap prost si ca mai bine n ar mai exista. Apoi trebuia sa mergema mare si cu o zi inainte a sunat-o pe mama mea si i a spus ca nu v a mai veni cu noi la mare pentru ca a intrat in banii de mare, iar eu cand voi vedea o sa fiu foarte suparata, iar mama mea l a chemat la ea si i a dat suma intreaga. Iar dupa 5luni, mama mea a aflat de la tatal meu, ca sotul meu a luat bani imprumut de la fratele meu vitreg din partea tatalui. Atunci ea l a intrebat pe sotul meu daca este adevarat si i a spus ca astia sunt treburile lui si ale fratelui meu si ca eu stiu. Cert este ca stiam ca incearca sa infiintele o mica afacere amandoi, dupa care fratele meu isi lua toti banii investiti, dar eu stiam de 3-4000€, iar fratele meu mi a spua ca este vorba de 9.000€, 5000€ pentru nevoi personale i a spus, iar fratele meu stiind ca sunt insarcinata i a dat crezand ca sunt pentru amandoi. Printre aceste nevoi persoanle fiind si concediul la mare, deci a luat din doua parti bani pentru acelasi lucru. Dupa o perioada mama mea l a intrebat daca mi a spus de banii luati si el a spus ca nu ca ii este teama, iar ea l a rugat sa imi spuna tot adevarul, el a spus ca imi va zice, dar stie ca o sa fiu foarte nervoasa si mai amana putin. Si asa au mai trecut 8luni si el tot nu mi a spus nimic. Cand am auzit toate astea de la mama mea am simtit ca traiesc o alta viata, iar ea mi a spus ca i a fost teama ca o sa ne despartim, copilul ac***a doar cateva luni si de aceea nu mi a spus. Iar pe el cand l am intrebat daca este adevarat mi a spus "da ma da am luat, o sa le dau la toti banii inapoi", a fost foarte nervos. Am iesit afara din camera plangand. El apoi a plecat in parcul din apropierea casei, mama mea l a sunat sa il cheme la masa la un moment dat. Vazand ca nu vine a plecat dupa el si l a convins sa vina acasa si sa aiba o discutie cu mine. Dupa o discutie fiecare a ramas tot cu problemele lui, parca nimic nu s a lamurit. A trecut o luna si jumatate in care nu am comunicat doar strict despre copil. Apoi mi a spus sa ne mai acordam o sansa fara sa mai vorbim despre trecut. Am acceptat, dar au mai trecut 3 luni in care nu s a intamplat nimic, tot nu si a gasit de munca, parca este cu gandurile lui, uneori este dragut, alteori ii sare din lucruri marunte.dar eu sunt nelinistita, ma simt cu puterile la pamant, simt ca nu mai pot avea incredere el, simt ca nu am siguranta viitorului pentru mine si pentru copilul meu. Vreau sa ma despart de el dar ma gandesc cum o sa resimta puiul meu aceasta ruptura. Copilul nostru are vasta de un an si 2luni este topit dupa tatal lui. Ce pot face? De o eventuala schimbare din partea lui nu stiu daca poate fi vorba.. iar mie imi este putin teama de separarea de el. Va rog ajutati-ma cu o parere.. multumesc anticipat