Postata de Gabriela8782598 cu 13 ani in urma.
Salut,
Am nevoie ca de aer de sfaturile altor oameni, si m-ar ajuta si mai mult sfaturile unora care "au trecut pe aici". Dar mai ales niste pareri obiective, Sfaturle prietenilor care stiu de problema sunt destul de subiective si nu au reusit sa ma scoata din dilema.
Poate va ganditi ca sunt negativista pentru ca am scris ca e irecuperabil, dar despre recuperabilitatea lui sau irecuperabilitatea vom vorbi mai tarziu daca va fi cazul. La mine altceva arde acum. Dar hai sa intru un subiect......cat se poate de "pe scurt":
Ai mei sunt divortati de cand aveam eu 11 ani. Motivul principal: alcoolul si cu el venind si iresponsabilitatea fata de familie. Si in ciuda varstei mele mici si in ciuda despartirii alor mei, ma alimentam cu ideea ca taica-miu e un om f bun in sine doar ca mai scapa la bautura din cand in cand. (Btw, mama n-a fost casnica, caci trebuia sa lucreze ca sa plateasca d-ale casei). Dupa divort n-a platit pensie alimentara dar cel putin mie imi dadea destui bani pe mana. Eu la 12 ani aveam scuter de 50 cmc da, imediat dupa revolutie. A urmat liceul cu discoteci, alcool si la mine, ca deh eram cool si tata chiar daca bea era cool, era de treaba, cand nu ma lasa mama in discoteca ma lasa el, imi dadea bani de fiecare data cand ii ceream si etc. Prin clasa a doispea au inceput si certurile, venea acasa beat si ma luam cu el la harta. Nu spun, ca aproape toata adolescenta daca incercam sa zic ceva diferit de el, primeam: "esti p***a", "esti tampita", "du-te la dracu''". Dar nu mi se pareau grave atata timp cat erau alternate de perioade bune, cand eu imi primeam banii pt distractii si faceam cam ce vroiam eu. Iar pt prietenii mei era cel mai cool tata, mai ales din perspectiva ca ma lasa sa fac ce vreau eu.
A urmat facultatea fix in acelasi stil, primeam bani la greu (colegii ma considerau copil de bani gata, tata era "carpe diem") dar certurile erau doar uneori, din cand in cand, cand veneam acasa, Insa erau colosale, in primul an mai des apoi mai rar. Din pricina asta eu am zis ca nu va mai exista in vecii vecilor alcool in viata mea.
Am scris toate acestea ca sa intelegeti ca eu in ciuda realitatii eu il iubeam si ii vedeam o groaza de calitati. Da chiar il iubeam, desi acum poate zice cineva ca il iubeam ca imi dadea mereu bani si faceam ce vroiam, dar nu e chiar asa, ca sincer eram in stare sa-mi dau si viata pt el. Mai ales cand a facut primul infarct cand aveam eu 15-16 ani.
Si ca sa s-ar peste niste etape, pe care acum poate nu le consider importante, am ajuns in prezent de fapt in ultimii 2 ani:
In ultimii 2 ani datorita faptului ca a intrat intr-o afacere si a pierdut multi bani, din care 25k euro ai bancii (luati cu ipoteca, nu intru in detalii ce-a presupus rambursarea datoriei fata de banca) si 15k ai matusii mele a inceput sa bea si mai mult si mai mult. Uneori era beat 5 zile din 7. La inceput am zis hai depresia, cand pierzi atatia bani si daca mai aveai si o pb mai veche cu alcoolul...... era "de inteles" chiar de compatimit si de simtit mila pt el.
Dar a inceput sa acumuleze datorii la intretinere, cate 10-12 de milioane de vreo doua ori(in cond. in care intretinerea e 1 mil/luna deci 20 de luni de neplata), la lumina, de vreo doua ori era sa i-o taie dupa 3 facturi neachitate, in conditiile in care factura lui vine odata la doua luni, si la gaze (are centrala). Dupa certuri colosale si cu injuraturi din partea lui ca la usa cortului cand indrazneam sa-i atrag atentia ca nu mai pot si ca e iresponsabil, le plateam tot eu ca nu aveam de ales. In prezent are vreo 2k euro datorii la diferite banci, nu intru in detalii. In plus, pana acum eu am platit multe multe chestii cu intelegerea intre noi ca va vinde apartamentul si eu sa-mi recuperez banii, iar el sa scape definitiv de datorii. . Vreo 7000E pana acum (am platit si impozitul catre stat, pt firma).
Dar nu nerecuperarea banilor ma ingrijoreaza pe mine. Ci ce trebuie sa fac eu de acum incolo?????????????? La o adica, daca nu-i recuperez, o sa simt un gust amar si atata tot, copiii trebuie sa-si ajute parintii la nevoie. Dar poate o sa discutam de "nevoia" asta cum e de fapt cu ea, sau in ce conditii.
Deci dilema mea foarte mare e ca acum, dupa c***aa apt., isi va achita toate datoriile what so ever si ii vor ramane bani de o garsoniera si atata tot, dar ca el va CONTINUA SA BEA ceea ce pe mine ma omoara putin cate putin, si desi are inca un salariu, el ii da pe bautura inloc sa-si achite facturile pe care le va avea de acum incolo. Deci el are posibilitatea s-o ia de la 0 cu 0 datorii, dar in mai putin de 5-6 luni va ajunge iar si iar cu datorii imense la utilitati si taxe
Faza e ca prin ceea ce am trecut in ultimii doi ani, verificandu-l mereu daca a platit vreo factura si in final platindu-le tot eu, nu mai vreau sa trec. Mi-a ajuns sa suport 2 ani de zile de iresponsabilitate toala. Nu mai zic ca am pierdut si o sarcina, si n-as vrea sa dau vina pe el, dar am murit de stres. Nu mai zic de tona de minciuni care mi-a turnat-o in ultimii doi ani si care ma amarasc rau dar rau de tot, crunt chiar, ca propriul parinte sa-ti vina cu minciuni d-alea de copil mic, sa te ia de prost si cand sa incerci sa zici ceva, esti "p***a", "idioata", "du-te la dracu. Atat de des imi suna in minte cuvintele astea incat acum am impresia ca numai prin cuvintele astea pot defini intreaga mea relatie cu tatal meu.
Evindent dupa mii de framantari cum sa scap de stresul asta din viata mea, mi-am dat seama ca nu am cum, si de aceea ma aflu aici sa va cer ajutorul.
De ce nu am cum? Pai sa va zic, ca eu vad doar doua solutii si niciuna nu e buna:
1. Sa continui sa ii platesc facturile. Dar cu solutia asta nu pot sa fiu fericita sau linistita ca e ca si cum practic eu ii pun sticla in mana, caci el, ac***a cine sa-i plateasca facturile, cu banii care ii castiga (8-10 mil pe luna) isi va lua bautura. Daca nu ii le platesc, el nu le plateste, s-a demonstrat in lunile multeee de neplata din ultimii 2 ani. Eu sunt constienta ca 8-10 mil poate nu ii ajung sa traiasca si de aceea trebuie sa suplimentez eu, dar ideal in viziunea mea e ca atunci cand ia banii, sa plateasca cei 3 milioane la intretinere, lumina, telefon etc, si apoi dupa ce cheltuieste restul banilor cum vrea el, sa-mi ceara bani de mancare. Asa i-as da si as fi foarte linistita stiind ca atunci cand ia banii are girja sa plateasca facturile, dar din pacate asta e only in my dreams.
2. Sa ma detasez total de situatie, eu si-asa locuiesc in Bucuresti si sa ajunga cum o ajunge, caci fiecare isi merita soarta. Dar daca fac asta, la fel, n-o sa fiu niciodata fericita, o sa traiesc toata viata cu sentimentul de vinovatie, ca nu mi-am facut datoria de fiica, ca nu am fost o fiica buna, ca am abandonat prea repede corabia si m-as simti probabil la fel de mizerabil, si ca sa-mi alung sentimentele de vionavatie m-as reintoarce din cand in cand la punctul 1.
Deci acesta este cercul vicios in care ma regasesc si nu gasesc solutie de scapare. Credeti-ma pe cuc***a, de discutat cu el nu se poate. Cum am zis ceva legat de modul lui de viata, cum se ajunge la o pleiada de injuraturi si am decis sa nu-l mai provoc la nici o discutie. Daca el deshide subiectul vorbesc, daca nu, nu. Cand il vizitez vorbim oricum numai lucruri banale.
Sunt foarte tentata sa adopt pasul 1, dar vreau sa gasesc perspectiva pt care sa procedez astfel dar fara sa ma simt nefericita si sa-l vad pe el ca o corvoada si fara sa ma simt vinovata ca ii pun sticla in mana. La o adica, e alegerea lui.
Desi am 30 de ani cred ca nu pot sa accept inca faptul ca cineva poate sa-si fuck up so much his life. Din fericire sau nefericire 2-ul iese din discutie.
Mii de scuze ca a trebuit sa cititi atata dar va rog disperat sa-mi raspundeti. Simt ca ma sufoc.
acum 13 ani
Acest comentariu a fost moderat de administratorul forumului
acum 13 ani
Un om alcolic e un nebun veritabil si trebuie luat ca atare. Daca in putinele clipe de trezie nu face dovada vointei reabilitarii, atunci sansele sunt minime. Ca tata, nu trebuie abandonat, ci incercate toate schemele posibile. Un psiholog cu experienta va poate manageria situatia. Important e sa pastrati un echilibru intre sacrificiu si stabilitatea propriei vieti.
acum 13 ani
Detaseaza-te de situatie, lasa-l sa-si faca singur viata pe care si-a facut-o si pina acum cu voia sau fara voia ta. Alcoolismul este o boala greu de tratat. Exista o multime de solutii in cazul lui , dar important este sa constientizeze singur ca se indreapta spre prapastie. Este deja cu un picior in ea din cite imi dau eu seama de foarte multi ani, nu de azi de ieri.
Daca-l ajuti, este f bine din punct de vedere moral, dar asta nu va duce la o solutie viabila pe termen lung in cazul lui si nici in al tau. Este doar pt moment, exact ca atunci cind ii dai celui flamind un peste in loc sa-l inveti sa pescuiasca. Eu, asa vad lucrurile.
Iar, in ceea ce te priveste pe tine, trebuie sa te detasezi de tot ceea ce se intimpla pt a putea sa vezi clar cum stau lucrurile, sa vezi obiectiv situatia in ansamblul ei. Este f greu pt tine ca fiica, dar pe de alta parte nici lui nu i-a fost greu ca tata sa te supuna permanent unui stres puternic.
Parerea mea sincera, este sa-ti vezi de viata ta , iar el va gasi o solutie sa-si rezolve problemele. Asta , tine doar de el . Nu mai tine de tine, atita timp cit te lupti cu morile de vint de foarte mut timp in zadar.
Mult noroc ,
Psih. Elena Dodu
acum 13 ani
Ambele variante atasate drept posibile solutii sunt gresite. Hai sa punem problema in alt fel.
Cand erai mica si tatal tau facea tot ceea ce putea pentru a-ti aduce zambetul pe buze, desi era in patima bauturii si atunci, de ce faptul ca bea nu era pentru el un obstacol in a se gandi la tine? Oare iubirea lui fata de fetita sa nu era mai puternica decat orice? Ai crescut si te-ai implinit datorita acestui om care, desi betiv, a fost capabil sa-ti ofere toate resursele materiale si sufletesti posibile. Acesta fiinta, care ti-e tata, trece de 2 ani prin cea mai grea perioada a vietii sale:esecul plus dependenta sa de alcool. O combinatie care ii poate fi fatala daca mai sta mult in situatia asta. El nu vrea sa te faca p***a, sa iti vorbeasca urat, dar acest viciu a pus stapanire pe el, il controleaza. Cred ca in sufletul sau acele"banale" subiecte de discutie ii arata ca totul e pierdut si ca ar fi mai bine sa se conformeze cu destinul sau pentru ca nimeni nu arata ca ar putea face ceva real pentru el. Trebuie sa stii ca pentru acest om, faptul ca iti dadea bani cand erai micuta si nu numai(ai zis ca si pe perioada facultatii te-a intretinut) ii umplea sufletul de fericire. Tu, la 30 de ani,ai simtii un gust amar daca tatal tau, care este un OM BOLNAV(asta trebuie sa-ti fie bine intiparit in minte) nu ti-ar putea da inapoi suma pe care tu i-ai dat-o cu conditia sa ti-o dea inapoi, chiar daca asta insemna sa-si c***aa locuinta. El ti-a fost alaturi indiferent ce a presupus asta, aminteste-ti!
Tu incerci sa tratezi efectele bolii si nu boala in sine. Vad ca esti o femeie inteligenta, care a reusit sa-si faca o cariera si care castiga indeajuns de bine. Daca tot esti in Bucuresti, de ce nu incerci sa-l duci in centrele antifumat?De ce nu-l duci si la medic pentru tratament, de ce nu-l duci la psiholog pentru psihoterapie? Sunt 3 locuri unde trebuie sa-l duci si vad ca nu o faci. O sa zici ca nu se poate discuta cu el. Dar nu e asa. Comunicarea dintre voi nu este una reala. Doare rau sa fii facuta p***a, stiu asta, insa lasa-l sa se descarce, sa te faca p***a(gandeste-te ca nu el vorbeste, ci alcoolul!!!) si apoi, cand se va linisti, spune-i ce decizie ai luat. O sa vezi ca o va accepta. Nu te lasa infranta de niste cuvinte, salveaza-ti tatal! Singur nu poate sa lupte cu dependenta, are nevoie de tine, lupta alaturi de el, chiar daca asta inseamna costuri mari! Da-i naibii de bani, pentru tine nu trebuie sa conteze atata timp cat nici pentru el nu a contat cand a fost vorba de tine! Vor fi multe incercari, multe, multe recidive, dar se poate!
Acest om trebuie sa inceapa tratamentele de care ti-am vorbit, sa ajunga in stadiul in care sa-si poata controla dependenta. Apoi, lucrurile se vor aranja, o sa vezi!
acum 13 ani
Vorbeste cu el cand e treaz, ia-l la un restaurant sa nu poata face urat, vorbeste-i frumos si din suflet, si da-i un ultimatum. Daca nu face ceva, tu nu mai vrei sa mai ai de-a face cu el. Chiar daca nu e asa, foloseste ca stratagema, un fel de santaj sentimental. Problema acestor oameni e ca au impresia ca isi fac rau doar lor, nu isi dau seama cat rau fac de fapt celor din jur. El trebuie sa constientizeze ca nu isi face doar lui rau, ci si tie si inca foarte mult. Spune-i ca nu il vei mai sustine, nu vei mai vorbi cu el etc. Un fe, de "intervemtion" daca ai vazut emisiunea. Spune-i ca nu trebuie sa faca asta singir, doar sa accepte ajutor. Daca nu da roade, gamdeste-te bine la ce faci. E tatal tau, dar mai poate trai inca 20 de ani asa. Tu te vei trezi la 50 de ani ca ai stat de el toata viata... Trenuie sa gasesti o solutie si un echilibru macar.
acum 13 ani
Scuzati de intarzierea raspunsului meu la mesajele voastre. Va multumesc mult.
@dna Dodu: multumesc mult, asta incerc sa fac, dar mi-e frica de faptul ca nu voi fi in stare, de fapt tocmai acum incerc sa ma detasez si nu pot. Exista reteta? Sau doar indemn? Ma indemn si eu dar nu am reusit pana acum.
@parerea mea: eu vreau, el nu vrea.Nu constientizeaza, nu considera sau cel putin nu recunoaste ca are o problema care-l depaseste si ca are nevoi de ajutor. "N-am nicio problema, esti tampita"
@Andreea, crezi ca nu vreau toate astea? Pe langa cele povestite, mai merge si schiop, il doare tare piciorul de cam un an si ceva, iar de vre juma'''''''' de an il doare crunt rau. Vreau sa merg cu el la radiografie sau RMN dar nu si nu, motivatia variand, uneori zice ca merge el dupa ce plec eu, alte ori zice ca nu vrea ca oricum nu au ce sa-i faca. Lui cred ca i-e frica de un diagnostic mai grav, eu rugandu-ma sa nu fie asa.
Nu vreau sa par nerecunoscatoare pt ceea ce am ajuns, departe de mine, dar nu a fost implicat in niciun fel prea altfel decat financiar. Chiar si-asa, rolul clar a fost benefic, sau cel putin rezultatul in cazul meu.
Nu ca nu m-a iubit e problema, nu de asta nu s-a implicat si altfel, caci de asta sunt convinsa: stiu ca m-a iubit. Se lauda mereu cu mine pana in adolescenta si un pic dupa, cam pana i-am spus ca eu cred in Dumnezeu. Luandu-ma dupa el cand eram mica, pt ca era modelul meu, m-am declarat si eu atee si el era fericit. Dar acum nu stiu cat ma mai iubeste, nu stiu, insa nici nu conteaza pt mine. M-a iubit cat am fost copil si asta e tot ce conteaza, de aceea vreau sa fiu o fiica buna, dar nu stiu cum in situatia data. Nu gasesc nicio cale de comunicare constructiva. Uneori nu apuc sa termin fraza si iese ceva de genu: "tata, eu vreau sa"...nu apuc sa zic ce, si el raspunde: "bine ca vrei tu, faci tu pe desteapta".
Referitor la bani, am folosit "gust amar" ca e vorba de 30 de mii euro + dobanzi, si nu-i de colo, si cine zice las'''''''' ca nu-i bai ca si el mi-a dat, cred ca exagereaza zicand ca-i o nimica toata. Nu as fi rupt definitiv relatia mea cu tatal meu in caz de...., dar nici ok nu mi-ar fi fost, banii fiind imprumutati de la banca, pe numele sotului, pt el. Nu pot sa bag mana in foc ca nu as fi avut certuri in familie cu toate ca am un sot extraordinar.
Sa-l duc undeva, oriunde, psiholog, alcoolici anonimi sau oriunde, e cea mai mare dorinta a mea, dar dc aduc bautura in discutie, imi raspunde: "Dar ce? Sunt alcoolic??? Ma vezi umbland prin santuri, ma vezi venind in 4 labe acasa?" Pt el doar asta e alcoolism, desi departe de venit in 4 labe acasa, nu e.
Eu nu am si nu gasesc nici o solutie pt a putea schimba ceva in bine in viata lui si de aceea m-am canalizat spre a identifica cum pot sa ma raportez eu la pb lui fara sa ma las afectata atat incat sa-mi afecteze si viata de zi cu zi (gandindu-ma mereu la el si suferind 3 zile la rand cand il sun si aud ca e baut, sau cand ma suna si spune ca n-are bani de facturi si rate(dupa ce l-am ajutat sa scape, si-a facut DIN NOU rate. E e drept ca doar pe 2 k de euro, dar totusi....).
@Iuli: cand e treaz, tot tampita sunt, oricum eu vb mai mult cand e treaz. Cand e beat il las in pace. Acum. Caci in trecut nu-l lasam. Il luam la rost si tot la fel. Am incercat amenintarea, n-a mers.
din nou @andreea: m-a iubit, dar a iubit si bautura cel putin la fel de mult, atat de mult incat i-a permis bauturii sa-l desparta de nevasta, sa nu-i pese de amenintarile cu divortul. Si asta e doar varianta mea. daca o auzi pe-a fratelui meu care considera ca tata nu ne-a iubit nicio secunda caci a ales bautura in locul nostru si in continuare o alege pe ea in ciuda faptului ca si eu si fratele meu dorim sa se lase. Fratele meu desi n-a plecat din oras, refuza sa mai stea cu el cam de un an si jumatate de zile.
Nu mai sunt asa agitata ca la primul mesaj, dar tot nu stiu ce pot face:(((
acum 13 ani
Eu cred ca intr-un fel, Andreea are dreptate. Am si eu o parere, ca ar trebui sa-l duci odata intr-un parc unde poti vedea tatici cu fete de varsta ta, sau ma rog mama si tata cu fiica si cu ginere...sa i vorbesti dulce lui tatal tau, ca n-ar fi frumos sa fie asa si la voi, sa te vada fericita cu un baiat?Daca ar fi asa, atunci ar trebui sa renunte la bautura si sa i faca o impresie buna ginerului, sa se duca la centrul de dezalcoolizare. Sau i-ai putea spune ca acesti oameni, nu bea in fiecare zi, asa cum face el, Ii ceri doar sa renunte la o picatura, insa stiu ca nu o sa mearga, va recupera la acea picatura in plus, dar ai putea sa i aduci in discutie despre dezalcoolizare. Orice subiect ce l-ar putea face sa se gandeasca la dezalcoolizare. Simtul vine de la vedere, sau de la auzul, te poate face sa iti dai seama. E nevoie de un simt al realitatii. Cum ar fi de la iubire, de la fericire...intelegi ce vreau sa spun? Ca daca ai vedea o persoana speciala, ajungi sa simti iubire care te poate schimba. Alte chestii...:) nu sunt o experta in asta, doar mi-am spus parerea...chiar iti doresc mult sa poti merge mai departe si sa rezolvi aceasta problema.
acum 13 ani
Acest comentariu a fost moderat de administratorul forumului
acum 13 ani
Du-te mah de aici cu psihologul tau!!!!!
Ala iti vorbeste din carti, habar n-are.
Gabriela, incearca sa-l tii ocupat cu ceva, fa-l sa se duca in parc sa citeasca ziarele, sa se plimbe, sa dea la zapada iarna, etc...
Eu cu ochii mei am vazut cum un betivan convins s-a lasat in felul asta ( vecinul de la parter ), merge 100% si asta este cea mai buna " schema ". Sa ne intelegem, l-am vazut de nu stiu cate ori conducand beat.
Pshihologul a esuat lamentabil cu fratimiu, s-a lasat de jocurile de noroc plecand in armata.
acum 12 ani
Anonim sa stii ca nu toti tatii sunt vecinul de la parter asa ca nu mai vb,si pt Dna.Psiholog ai recomand altceva pt ca dansa poate ca nu a avut o copilarie cum avem sau am avut noi pt ca asa putem vorbii toti....poate cu sfaturi mai bune care fac parte din viata noastra.
acum 11 ani
Eu am auzit de existenta unor medicamente care se pun in mancare si care diminueaza pofta/nevoia de alcool ... Am fost si eu tentata sa ii iau la tata mai demult (ac***a in vedere ca eu ii puneam masa mai mereu) , dar nu aveam bani si mama nu era de acord ... :)
Oricum la tatal meu a trecut de la sine, numai noi stim cat ne-am rugat sa nu mai bea si sa nu mai fumeze ... Acum are aproape 8 ani de cand s-a lasat de fumat si vreo 5-6 de cand nu mai bea decat ocazional (nunta, chef, botez, aniversare etc ) .
Nu stiu cum as putea sa te sfatuiesc ... Fa orice dar NU il lasa de izbeliste ... Eu am plecat de acasa de aproape un an si desi tin legatura cu ai mei si ne vedem cam o data, de doua ori pe luna si vorbim la telefon cam o data la 3 zile, dar tot ma simt foarte vinovata ca ei sufera din cauza ca nu mai sunt cu ei ... :( Acum sunt si eu insarcinata si urmeaza sa nasc, o sa fiu parinte, si nu vreau sa stiu ce e in sufletul lor .. Si nu as vrea sa fiu nici in pielea tatalui tau daca tu o sa il parasesti ... Ar fi un motiv in plus pt el (pe langa datorii si esec) , sa simta ca a dat gres si ca parinte ... Chiar nu cred ca ar mai conta ceva pt el atunci ... :(
acum 8 ani
exista medicamente.dar se dau cu acordul pacientului. altfel au multe efecte adverse.... printre care infarct, atac cerebral,paralizie, etc
acum 10 ani
Eu am 16 ani de 2 ani traiesc in teroare....tatal meu zilnic dupa ce vine de servici consuma alcool,iar cand nu e mama acasa ma jigneste si ma imi interzice multe chestii!Iar cand este mama acasa certurile dintre ei sunt zilnice pentru ca si mama s-a saturat sa il vada zilnic beat.
acum 10 ani
Eu am 16 ani de 2 ani traiesc in teroare....tatal meu zilnic dupa ce vine de servici consuma alcool,iar cand nu e mama acasa ma jigneste si ma imi interzice multe chestii!Iar cand este mama acasa certurile dintre ei sunt zilnice pentru ca si mama s-a saturat sa il vada zilnic beat.
acum 10 ani
Draga anonim de 16 ani, tot ce pot sa--ti zic este sa iti vezi de viata ta, sa te educi, sa studiezi si sa nu cumva sa-l lasi sa-ti distruga viata. Din cauza supararilor cu el si cu ce se petrece in caminul vostru, unde in loc de iubire sunt groaza si certuri, este posibil ca tu sa fi tentat/a sa iei decizii gresit in ceea ce priveste viata si viitorul tau. E bine sa te ajute cineva daca ai pe cine, dar daca nu, sper din tot sufletul sa gasesti putere si intelepciune sa realizezi ca tu esti singurul sprijin pe care te poti baza in viata. La 16 ani esti mare si poti deja sa-l infrunti pe tatal tau, poti sa apelezi si la altura lui emotionala daca alcoolul nu i-a distrus-o deja si spune-i ca iti dai seama ca are o problema, ca daca nu o spune nu o sa-liintelegi niciodata mmotivele pentru care nu ii pasa ce influenta nefasta poate avea comportamenul lui aspuna viitorului tau, spune-i ca vrei sa te bucuri de viata sa fii fericit/a si nu poti din cauza lui. Asta asa pe scurt, daca vrei iti mmai dau si alte idei
acum 8 ani
buna ziua . va rog sa ma ajutati cu un sfat doaerece am un tata alcolic are si probleme pshihice si e agresiv .am sotia gravida si uneori ridica mana la ea defiecare data cand ii spun ca nu face bine ceea ce face isi gaseste orice scuza banala .nu il mai suport va rog ajutatima nu stiu ce sa fac cu el .imi distrug sanatatea mea si familia in acelasi timp .va rog ajutatima cu un sfat cat de mic
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua