Cum sa procedam cu un copil care vorbeste urat la gradinita?

Copilul trebuie dus la un psiholog pentru aceasta problema. Divortul poate lasa urmari mai grave, care incep deja sa se manifeste. Este pacat, este un copil inteligent, insa felul in care il afecteaza psihologic nu are legatura cu aceasta latura. Cautati un psiholog pentru copii, chiar daca e un efort financiar, copilul trebuie ajutat cat mai curand.

Eu cred ca pe cale legala se poate obtine ceva, fie interdictie ca acel tip dubios sa se apropie de nepotelul dvs., fie chiar anumite restrictii pentru mama lui, de exemplu sa nu mai aiba dreptul ca sa-l ia pe copil la ea, ci doar dreptul sa-l viziteze, fara necioplitul ala.
Este pacat ca un mic ingeras este pervertit in modul asta, acelor oameni care fac asta le-ar trebui niste bice pe spate, sa se cuminteasca.
Inca un lucru, copilul si chiar si fratele dvs. au nevoie de o prezenta feminina, poate fratele sa faca ceva in sensul asta? Poate gaseste o fata credincioasa care sa-i iubeasca pe amandoi, si care sa-l ajute pe copil sa scape de influentele astea pacatoase. Mai mult decat orice terapie, o persoana careia sa-i spuna mama l-ar ajuta cel mai mult.
Si nu in ultimul rand, prin pedepse nu se obtine intotdeauna rezultatul cel mai bun. In functie de cat de simtitor este copilul, faptul ca a facut un rau si vede ca acest rau il afecteaza, il doare, pe tatal lui si pe alte persoane pe care le iubeste poate sa fie motivatia care sa-l opreasca sa mai repete figura.
Poate tatal lui sa incerce ca sa se arate trist, imbufnat, necajit, si aceasta sa-l afecteze mai mult pe copil decat o pedeapsa. Apropo de pedeapsa, cand ii lipseste un joc, un copil cu imaginatie se joaca in gand, si atunci chiar nu are nici un efect.

Asa este aveti dreptate in multe puncte de vedere. O prezenta feminina este in preajma copilului si a fratelui meu si chiar ii iubeste mult, le arata afectiune, se joaca cu el foarte mult, zilnic au activitati impreuna ca si o familie. Tocmai asta cred ca este cea mai mare problema pentru fosta cumnata, cele mai multe rautati sunt la adresa ei, in sensul "stii ce mi-a zis sa-ti fac cand ma certi? sa torn toata sarea in farfuria ta",""iepurasul" mi-a spus sa nu ma imbrac cu ce-mi luati voi pt ca nu sunt haine de smecheri" etc si multe alte rautati.
Din pacate eu, parintii mei, chiar si prietena fratelui meu nu reusim sa il convingem ca a nu-i mai da copilul mamei, ci doar sa-l viziteze fara a fii cu acel domn, este o solutie . Spune intruna ca nu vrea sa-l indeparteze de mama lui, ca are tot dreptul sa stea si cu ea, pentru a nu-i reprosa copilul mai tarziu toate astea. Acum are aproape 6 anisori si de 2 ani se intampla tot acest circ. Eu va multumesc pt sfaturi si voi incerca sa il conving pe fratele meu ca trebuie facut altceva, nu sa pedepsim copilul.

Mama lui este sotia tatalui lui. Din situatia actuala inteleg ca mama lui biologica nu este o persoana care sa merite sa fie numita mama.
Copilul cand va creste mare si va avea discernamantul necesar, va multumi tatalui ca nu l-a lasat in prezenta unor influente negative.