o decizie grea

Postata de daria8779 cu 12 ani in urma.

sunt casatorita de ap 3 ani, am un baietel de 2 ani si 7 luni, m-am casatorit pt ca am ramas gravida, altf optam mai intai sa ma realizez si dupa restul. Sunt impreuna cu sotul meu ap 8 ani de la varsta de 17 ani, fiind primul meu iubit, si mai tarziu primul meu barbat, intelegeti voi. Relatia mea de la inceput a fost una mai furtunoasa, adica gelozie extrema din partea amandurora eu tineam de el pt ca fusese primul barbat , el pt ca sunt o fata draguta, si bineinteles pt ca fusesem virgina, si stiti cum sunt barbatii, ce ganduri " negre" au n general despre femei, bineinteles ca si eu aveam , de aici n certuri la inceput , dupa avansare in relatie s-au diminuat pe domeniul acesta, au aparut altele, in fine, Dupa ce a aparut baietelul nostru, mult dorit din partea amandurora, caci atunci cand am aflat ca sunt insarcinata, ne-am asumat amandoi aceasta raspundere, ...s-au schimbat multe, adica primele 2-3 luni au fost cat de cat ok, insa interesul ca tata, obligatiile ca tata au inceput sa se diminueze treptat, si de aici certuri, care au dus la rupturi, nu ruptura, si anume ne-am despartit temporar ba 1 luna ba 3 , ba 4 , ba iar 2 si ultima 7 luni, mai exact daca in toti acesti 2 ani jumatate am stat impreuna 4-5 luni consecutiv, el ducandu-se la masa, iar eu stateam la mama, mama care m-a ajuntat , ne-a ajutat prea mult , adica niciodata nu s-a bagat intre noi, ...in fine, bineinteles ca venea zilnic , sau ma rog 1 data la 2-3 zile la copil, ma ajuta cu bani, bineinteles nu cum am fi stat impreuna, dar asta este, .....De fiecare data cand ne impacam , caci eu eram ceea care insista , pt ca nu concepeam ce se intampla si faceam tot posibilul sa ii deschid mintea, el fiind cu 2 ani mai mare , adica eu am 26 el ap 28, in fine, dar atunci cand presezi un om si nu simte din tot sufletul ca greseste, se va intampla si a 2 oara, si in concluzie au existat 5 plecari de acest gen in ap 3 ani, dar dee cum eu toata viata am fost o femeie ff sufletista, ff cuminte,, ft iubitoare, si plus anii care ne legau l-am iertat fara sa ma gandesc ca acest lucru lui ii v-a spori setea de lplecare, caci stia ca il voi ierta, ....bun dar nu s-a gandit ca din prima lui plecare va decadea din sufletul meu, si ca v-a ajunge un strain , exact cum simt acum ca este in sufletul meu, pt ca m-a jignit mult atat inainte cat si dupa casatorie atat ca femeie cat si ca statut de sotie, nu a apreciat cate sacrificii faceam, cata suferinta imi cauza, si am ajuns in prezent sa il consider tatal copilului meu, si sotul meu doar cu acte atat, caci au fost n suferinte cauzate, ca altfel nu se ajungea aici, la cat de mult m-am sacrificat pt relatia asta si dupa pt familie ...In fine de cateva luni sunt angaj intr-o institutie, si s-a intamplat ceva care nu m-am gandit niciodata, si pt care bagam mana in foc ca nu mi se va intampla niciodata, pt ca ma cunosteam si stiam ca pot trai si in situatia in care sunt , langa sotul meu dar si cu sentimente aproape nule.....m-am indragostit , desi si el la randul lui este casatorit, a fost atractie din partea amandurora, atractie atat de puternica in cat la scurt timp am cedat avansurilor lui, ....si el este altfel, nu ma considera amanta lui desi recunosc asta sunt,imi raspunde la telefon desii este nevasta lui langa el, bineinteles codat ca sa nu dam de banuit, dar numai ca sa ma auda , sa nu ma supar. Sa creat o legatura atat de repede intre noi incat deja ne facem planuri, si nu sa spun ca eu am avut initiativa ci el, pur si simplu el a fost cel care pune in detaliu ce sa ne rezerve viitorul, nu il deranjeaza ca am un copil, singurul lucru care il deranjeaza la mine este ca sunt prea insistenta, adica il sun prea des. Este om de afaceri si nu prea are mult timp atat la telefon cat si de stat, fiind plecat ba intr-o parte ba in alta, in fine , recunosc cam greu sa ma acomodez cu acest gen pt ca eu am avut parte de persoana iubita non stop si in situatia asta imi este ff greu , ,,, ajung sa ma comport copilareste , lucru observat si de el (33 ani),si tot timpul imi spune ca ar trebui sa ma comport varstei pe care o reprezint (26), dar sunt confuza , desii poate acest om imi arata prin n lucruri ca ii sunt importanta, il presez mai tot timpul cu o expresie " daca vei renunta la mine"--- iar el tot timpul imi spune cand vre-o data ti-am dat de inteles, daca vroiam o simpla aventura nu iti raspundeam de fiecare data cand ma sunai indiferent ca sunt ca nu sunt cu sotia, nu iti acceptam copilarismele, nu imi faceam planuri, etc... acest lucru care te framanta pe tine ar trebui sa fie ultima ta problema , .....timpul le rezolva pe toate, nu se poate totul dintr-o data, caci eu cam asa vreau,.... insa el are unele afaceri impreuna cu sotia lui, si necesita timp pt ce imi doresc eu, adica noi, sa avem o relatie serioasa, ....credeti-ma il intreb lucrul asta daca nu de 2 ori pe saptamana,pt ca il doresc ff mult in viata mea, am simtit un sentiment atat de puternic pt omul asta, de nu inteleg , nu percep, si vice versa si la el, caci mi-a recunoscut au mai existat femei , dar numai aventuri, atat, ...eu fiind a 2 femeie in viata lui cu care isi face planuri, ,,,,insa recunosc sunt imatura in comportament, si mi se atrage atentia de fff multe ori, promit si iar o i-au de la capat dupa 2-3 zile, pt ca am ajuns sa il vreau langa mine tot timpul dar nu se poate, si sunt si o fire incapatanata, ....si uneori simt ca il indepartez, de si chiar el mi-a sp ca nu ajungem undeva asa, el este si o fire nu rece dar nici prea iubareata, undeva la mijloc, in schimb eu sunt prea iubareata a ma incred intr-o alta relatie bineinteles ca stiu ce ma va astepta, dar simt ca omul asta este ideal pt mine, nici pt sotul meu nu am simtit asa ceva, simt ca ne potrivim perfect, cu exceptia greseliilor mele copilaresti, care sper sa mi le corectez rapid, .... sau sa ma sacrific ca si pana acum in tacere, pt copilasul meu... sa aiba pe tatal lui langa el,si o familie, langa un om imprevizibil caci daca mi-a facut atatea , cu siguranta vor mai fi, .....credeti-ma imi este fff greu la ora actuala sa stiu ce sa fac, nu am nici experienta sunt la al 2 barbat in viata mea, si am de ales intre prima iubire si a 2 iubire si am uitat sa mentionez un lucru nu regret ce fac , pt ca am suferit mult in relatia cu sotul meu, nu am fost apreciata, pt ce femeie sunt, ....desi recunosc ca pe omul acesta il cunosc de fff putin timp, si nu de ajuns de bine, decat cateva ore, pe saptamana, pt ca fiecare avem obligatii in viata si nu ne permitem sa petrecem mult timp impreuna, simt ca acest om este ff deosebit, este exact ce mi-am dorit dintotdeauna, mentionez intalnirile noastre nu sunt numai pt...., in fine un lucru ma tine in suspans in mod pozitiv faptul ca a zis ca din ianuarie lucrurile vor lua o alta intorsatura favorabila relatiei noastre, pt atunci lucrurile se vor simplifica si in viata lui, mai precis afacerile care le are atat cu sotia cat si cu familia acesteia se vor "achita", mai multe detalii nu sunt in masura sa dau si oricum nu au importanta, ....in fine dupa toate relatate o mica parte ca si asa am scris destul, si ar mai fi inca pe atat, vreau parerea voastra , sfaturi , orice, .....mentionez relatia dintre el si sotia sa nu este una moderna adica aceasta sa il lase si in bratele altei femei fara retineri, el face cat de cat un mic sacrificiu pt a-mi rasp la telefon, ca si asa zilele astea era sa se intample inevitabilul cand l-am sunat, ...ufff si promit ca nu il mai sun de atatea ori pe zi , si tot o fac, si ii produc un mic disconfort pt ca sotia lui deja a inceput sa il intrebe , cine il suna atat, cine il conditioneaza... dar ce sa fac , relatia care am avuto cu sotul meu a fost una mai posesiva ,si asta datorita lui, si asa m-am modelat si eu, si acum cu greu pot sa ma schimb, ....si credeti-ma reactionez fara sa ma gandesc de 2 ori, marea mea greseala, si ajung sa il supar, pacat pt ca si asa omul are atata rabdare cu mine, dar pana cand..in plus relatia pe care o are el cu sotia nu i-am stricat-o pt ca eu de la inceput i-am sp ca nu pot sa ma bag in asa ceva pt ca daca as fi in locul sotiei lui stiu cat as suferi, desii intr-un final am facut-o.....insa el m-a linistit si mi-a sp ca nici el nu are sentimente pt a mentine o casatorie, insa ii leaga lucruri care intr-o zi se vor finaliza, numai sa am rabdare, ..... Rabdare de care nu dau dovada, si sunt constienta ca asa posesiva il indepartez, nu fac nimic in sensul asta, una promit si alta fac...si credeti-ma il simt mai indepartat,desi el nu imi spune ca il pot pierde in fata, ma atentioneaza subtil si discret, ca asa nu vom ajunge nicaieri,si ca niciodata in viata lui nu ar fi acceptat ca o femeie sa fie atat de agasanta, din a 2 zi nu i-ar mai rasp la tel....afacerile pe care le are cu sotia lui sunt cu implicatii de bani multi din partea lui , pe care urmeaza sa ii recupereze in ianuarie, si de aceea nu poate face vre-o miscare nasoala, ca sa nu ramana doar cu gandul la ei, de aceea ma si rugat sa il inteleg ca nu poate fi o relatie mai profunda, mai atenta intre noi, pt ca nu vrea sa riste , dupa cand se va vedea achitat a sp ca renunta la tot , si la banii care ii poate avea impreuna cu sotia lui, pt ca este convins ca se va descurca si pe cont propriu sau impreuna....am incercat de mai multe ori din cauza faptului ca nu pot beeficia de atentia pe care o vreau, ca ma despart de el si nu a vrut , a sp ca el nu isi doreste acest lucru, a sp sa am rabdare, ce mor 2 luni, daca eram doar o simpla aventura banuiesc ca nu ar mai spune aceste lucruri, nu m-ar intelege si m-ar aceepta cu copilarismele, si imaturitatea mea, nu mi-ar da sfaturi, ....ma gandesc ca un barbat agasat nu ar acepta sa isi pericliteze casnicia cu "venituri" langa o simpla femeie, ar cauta femei care nu ii complica viata, nu il deranjeaza, ci femei care se complac sa fie sunate doar pt ......, in schimb aici nu se intampla asa, omul ma roaga sa am rabdare, ma roaga sa nu imi mai fac griji si ganduri necurate, caci lucrul asta ca s-ar desparti de mine ar fi ultima mea grija, cum am mai si spus, nu incerc sa ii iau apararea, nu incerc sa fiu oarba, dar cred ca face destul de multe sacrificii , acolo cat de mici pt 2 luni de relatie , ....problema majora este ca nu ma comport eu cum ar trebui, ca sunt prea agasanta prea insistenta, ma comport de parca sunt o femeie libera si il vreau si pe el la fel de liber, adica sa ne comportam ca 2 oameni care au o relatie....desii avem amandoi familie, sunt imatura,nu gandesc...vorba lui gandesc cu inima, si nu cu capul.....si realizez ca are dreptate dupa ce ii fac morala....si uite cum il supar...pt ca nu am stiut si nu am avut o alta relatie sub un alt aspect , decat numai asa, agasare, gelozie, reprosuri......si acum ma comport ca o adolescenta , lucru care nu il agreaza pt ca el vrea langa el o femeie matura, nu neaparat cu experienta vietii, dar matura in gandire....si ma doare ca il dezamagesc prin felul meu involuntar.....
am asteptari mari de la relatia asta, vreau sa am si eu parte de bucuria pe care o merit, de respect mai ales, .....si parca simt ca ne leaga ceva...din moment ce nici unul nu renunta, mai ales ,ca credeti-ma eu ii complic viata prin atitudinea mea,,,,si tot nu renunta la mine, si lucrul asta imi da speranta, ca daca eram doar pt si ca il atrageam....era de mult terminata relatia, sunt sigura.....ca nici un barbat mai ales casatorit si daca nu are alte intentii serioase cu o alta femeie, nu isi complica relatia, pt ca femei pt aventuri sunt peste tot, si eu una nu sunt nici experimentata, fiind al 2 barbat din viata mea.......cand il intreb de ce nu renunti la mine, cand ne certam ca el imi sp ca ma comport imatur, ca etc .... datorita comportamentului meu, imi raspunde frumos, pt ca esti importanta pt mine, dar daca o sa mai continuam in felul asta si nu intelegi, cand ti se spune de 1000 de ori un lucru ajungem si aici, si nu pt ca poate imi voi periclita casnicia , ci pt ca nu suport sa fiu agasat, nu suport genul acesta, .....deci???? spuneti-mi si mie cum sa renunt la el, cand aud si traiesc aceste momente, cand vad ca el chiar ma vrea in viata lui....insa rabdarea mea pune la incercare relatia asta ....offff,,, ca altfel ar fi lucrurile intre noi....dar eu nu inteleg un lucru de ce atata interes pt mine, mai ales ca sunt si o femeie maritata, mai ales ca sunt si agasanta si pot fi "periculoasa " casatoriei lui, din moment ce il iubesc, si ma manifest fara prejudecati, cum am mai sp parca il vad liber fara obligatii,,,,, de ce ??? ca sunt o simpla fata, nu top model, si de la inceput mi-a sp ca a mai avut femei in timpul casatoriei dar numai aventuri....credeti-ma e o fire ffffffffffffff directa, si cand am discutat prima oara ,omul a sp clar ,are intentii serioase, si lucrul acesta nu mi-a sp numai mie ....ci chiar sefului meu....ca sunt prieteni, si a 2 zi seful a venit la mine si mi-a sp ce i-am facut lui.... , ca nu l-a vazut niciodata atat de "aiurit", in concluzie nu sunt singura femeie din timpul casatoriei lui,,,,,insa sunt singura cu care a ajuns in astf de discutii, a specificat ca sunt a 2 femeie in viata lui cu care isi face planuri, ....si credeti-ma este un barbat matur, uneori ma simt si jenant datorita copilarismelor mele, imaturitatii mele, si atitudini mele dobandite de pe urma relatiei cu sotul meu.......Deci un barbat casatorit care vrea aventura nu cauta sa isi complice viata cu una ca mine, .....sunt o simpla fata care isi castiga traiul decent, ....lucru pe care eu i l-am pus in discutie intr-o zi, si a spus sa nu ma mai subapreciez atat........am un zbucium sufletesc atat de mareee, de nu sunt in stare sa vad si lucrurile cu indiferenta, ...maine as divorta daca as stii ca imi rezerva vitorul o relatie stabila cu acest om,,,caci sentimente pt sotul meu daca mai sunt 10 %, de unde si discutiii acasa, pt care eu tot timpul iii sp, ca s-a ajuns aici datorita lui, datorita felului cum si-a respectat familia, si mai ales sotia,,,,,regrete, dar stiu eu cum, regreta dar peste ceva timp iar se intampla, de 8 ani nu am vazut sch majore la el, de moment, dupa care o luam de la capat.....dar pana aici si rabdarea mea, si suferinta mea...... imi pare rau de 1 sg lucru ca mam zbatut pt familia asta atat de mult crezand ca intr-o buna zi se va linisti ,se va maturiza, v-a realiza ce inseamna familie....dar degeaba...si uite-ma pe mine in situatia femeii indragostite lulea de alt barbat , fetelor imi este teama sa nu fiu dezamagita iar in dragoste....ca e cea mai grea durere sentimental vb...sa treci de la o dezamagire la alta, e cea mai grea dezamagirea dupa o alta dezamagire,.....de aceea poate sunt si asa de "bagata in priza" si nu am rabdare,...caci sunt si o fire fff capoasa si ambitioasa, inteleg ca nu aveti experienta pt a ma sfatui, va inteleg ...pt ca nici eu nu am aceea experienta si habar nu am cum sa abordez lucrurile, si mie teama sa nu ma "ard", inca odata, daca eram mai nesimtita lucrurile stateau cu totul altfel, sunt sigura , insa sunt indragostita pana peste cap, pt ca poate imi doresc sa fiu si eu fericita, si lucrul asta il vad la el....imi pare nespus de rau ca imi afectez imaginea mea atat de mult cand ma comport atat de imatur, in fata lui caci omul discuta cu mine ceva, ii sp ca da am inteles si a 2 zi trebuie sa fac eu o gafa, si ...decad in fata lui, in sensul ca promit si alta fac...vb lui, nu stiu ce visezi tu noaptea , de a 2 zi o iei de la capat,,,,si credeti-ma nu imi da motive, ci pur si simplu mi le creez eu, ...nu sunt nebuna ,poate nebuna dupa el, si pt ca nu il am langa mine incep sa imi fac n ganduri, n ideei,....pt ca dupa cum sp si voi nu am o certitudine, si nu voi avea niciodata, si nimeni nu poate avea o certitudine, in ce se poate intampla pe viitor, pt ca nu mai vreau sa fiu dezamagita, vreau sa fiu linistita vreau sa simt ca sunt respectata cu adevarat nu 4 zile pe saptamana,.......sa ma scuzati doamna doctor daca am insirat prea multa informatie, poate si in contexte fara legaturi, ma grabesc sunt la servici si nu vreau sa am parte de neplaceri,plus de asta am scris tot ce mi-a trecut prin cap ca sa nu pierd nici cel mai mic detaliu........spuneti-mi doamna doctor dupa parerea dumneavoastra dupa relatarea povestii mele ce parere aveti despre acest om, are intentii serioase, sau este o simpla joaca , ce ma sfatuiti sa fac cu casnicia mea, ce ma sfatuiti sa fac pt mine?mentionez ca acest om cu care sunt de 2 luni, este un om fff direct, are ceva de spus sp,....sper ca povestea mea relatata o sa fie inteleasa , si ma veti putea ajuta cu parerea dvs si de ce nu si cu sfaturi, indiferent daca ar putea fi favorabile sau nu , asteptarilor mele