Postata de Ramona150 cu 16 ani in urma.
Buna
Povestea mea incepe cam asa. Acum 5 ani am inceput o relatie , prima serioasa din viata mea cu un barbat care acum 8 luni a inceput o relatie in paralele cu alta. Intre timp el a parsit o desi mai vorbesc din cand in cand nu mai e nimic intre ei.
In schimb eu am o fire foarte sensibila si nu pot sa imi revin , nu mai am incredere in nimeni , ma simt singura , abandonata, simt ca nu mai am nimic de oferit, m am izolat nu m ai am preiteni in afara de el si nu pot sa mi mai fac altii
Desi am terminat o facultate si am serviciu bun ma vad k fiind o fiinta p***a care a reusit sa faca tot din intamplare, plang tot timpul si ma simt ranita de orice cuvant. Cu alte cuvinte am o depresie ingrozitoare si sunt si hipersensibila. De el nu am puterea sa ma despart iar la psiholog nu am posibilitatea sa merg.
Ce e de facut pt ca simt ca imi pierd mintiile la numai 23 de ani
acum 16 ani
deci, in primul rand sa sti ca nu e chiar sfarsitul lumii, din ceea ce ni se intampla ne formam caracterul
Cei nu ai povestit tu e cum au reactionat prietenele tale, daca ai asa ceva
Eu am 32 de ani, prima relatia de dragoste am avut-o pe la 15 ani, fara sex, dar serioasa, iar de maritat m-am maritat pe la 28, cu toate ca nu-mi doream niciodata asa ceva, pana sa-l cunosc pe el.
Asa ca iti recomand sa vb cu prietenele deschis, la un pahar de vin, acasa la una din ele, atunci vor spune parerea lor sincera.
Daca nu ai pe nimeni, contacteaza-ma si te ajut cu cea mai mare placere, chiar am experienta in asa ceva.
si nu uita, trebuie mai intai sa inveti sa ascuti si apoi vei fi si tu ascultata!
acum 16 ani
Si eu am trecut prin asa ceva. Numai ca eu l-am parasit. 4 luni am suferit, 4 luni am crezut ca numai am pentru ce sa traiesc, numai aveam pofta de viata, nu ma mai interesa niciun lucru din cele care altadata imi aduceau un zambet pe fatza. In plus eu nici nu prea aveam prieteni.Iar cei cativa pe care ii aveam am inceput sa ii indepartez. Si peste toate astea, nici nu reuseam sa ma concentrez la munca si mergeam din greseala in greseala. Acum au trecut 8 luni decand m-am despartit. Ma simt bine cu mine insami, am reluat legatura cu vechii prieteni si am invatat ca orice ar fi nu trebuie sa mai fac dintr-o alta persoana centrul universului meu.
Nu vreau sa ma bag in relatia nimanui dar daca nu poti trece peste, nu iti poti revenii, cel mai bine ar fi sa il lasi. Altfel nu faci decat sa perpetuezi o stare care in timp va trece de la sine.
Apuca-te de o alta facultate daca ai posibilitatea, stai peste program la munca, fa ceva sa iti ocupi timpul in asa fel incat sa ai cat mai putin pentru el. Plangi, descarca-te, reproseaza-i, nu e o rusine. Dar nu sta cu un om pe care nu il poti ierta si de ale carui greseli nu poti uita. Ca asta numai e relatie, e chin. Daca ai nevoie sa vorbesti cu cineva eu sunt aici sa stii. Chiar daca nu ne cunoastem stiu f bine prin ce treci si stiu cat e de greu si cata nevoie ai de cineva alaturi.
acum 16 ani
Imi pare rau de situatia in care te afli. Dar daca partenerul tau a gresit o data, cu siguranta ar mai putea gresi inca o data. Pe de alta parte, nu prea cred ca s-a stins totul intre el si cealalta fosta partenera daca inca mai tin legatura. Cred ca ar fi fost cazul sa faca tot ce poate sa te recucereasca inclusiv sa rupa definitiv legatura cu fosta. In caz contrar, nu cred ca merita sa stai in continuare cu el. Probabil este prima ta dragoste, sau relatie de durata. Esti foarte tanara. Probabil ca nici tu nici el nu ati avut cine stie ce experiente sexuale si asta l-a determinat sa mai incerce si in alte parti. Daca intr-adevar te-ar fi iubit n-ar mai fi fost curios, ca nu prea ar fi obtinut mare lucru in alte parti spre deosebire de ce-i poti oferii tu (cel putin asa cred). Ia-ti macar o pauza in relatie, incearca sa-i vezi si pe colegii de serviciu sau alti barbati din jurul tau, lasa-te cucerita (limitele le stabilesti tu) si fa o comparatie. Nu pierzi decat un barbat care daca nu te-a cunoscut suficient in cei 5 ani de relatie, nu poate sa te cunoasca nici de-acum incolo. Nu dramatiza, e dureros, dar timpul le vindeca pe toate. Nu esti singura decat daca tu vrei sa fii singura. Nu te izola si nu-ti pierde total increderea in oameni. Fii curajoasa si optimista.
acum 16 ani
Oana are dreptate. Si eu m-am desp de iubitul meu acum 8 luni. Mi-a fost f greu, dar m-am cufundat in munca, desi pana atunci imi dedicam tot timpul pt a sta cu el. Acum ies cu prietenele si pot spune k discutand acest subiect am reusit sa trec mult mai usor peste. Apropiete de vechile prietene si vb despre ceea ce simti pana epuizezi subiectul. Mult succes!
acum 15 ani
sunt de acord cu tot ce s-a raspuns pana acum , decat sa ai mereu indoieli si sa banui ca ar putea sa o faca din nou , pune capat , va fi greu , dar cu siguranta va fi un nou inceput , mai frumos si mai sigur
acum 15 ani
Referitor la ce ti s-a intamplat,eu iti spun raspicat:capu sus !ai doar 23 ani,ani la care ar trebui sa cunosti foarte multi tineri,sa-ti faci prieteni cu care sa ai ceva in comun .asta e viata!mai primesti si cate-o lovitura de asta,dar nu dispera!
Dupa cate am inteles esti o fata isteata,ai terminat o facultate,ai servici bun,asa ca ...........daca nu te-a facut fericita dl.x ,nu mai sta pe ganduri schimba-l!atata timp cat nu esti casatorita ,nu ai copii ,eu zic ca esti libera!
acum 15 ani
Un inceput bun ar fi sala de fitness. O ora pe zi de efort fizic moderat si chiar usor iti va prinde bine. In plus ai putea sa iti faci si amice printre cele care au acelasi orar ca si tine la sala. Stresul acumulat se va risipi o data cu energia pe care tu nu o canalizezi prea bine momentan. Incearca sa simti cum corpul si psihicul tau lucreaza impreuna atunci cand esti solicitata. Fii atenta si la dieta. Daca iti place sa gatesti, si lucrul asta e o piesa de puzzle care ar putea intregi starea ta de bine. Incearca sa fii activa si tot ce iti propui sa aiba o limita bine delimitata, fara a exagera, pentru ca tu controlezi jocul. E vorba despre tine si felul in care raspunzi la provocare. Incearca sa te cunosti si din alte situatii. Gasesteti ritmul, mente sana in corpo sano. Acordati un inceput si progreseaza pas cu pas, fii atenta la tine. E momentul sa te cunosti mai bine. Iti urez succes.
acum 15 ani
traiesc,de 3 luni,durerea tradarii cu o intensitate incomensurabila.este greu sa fi obiectiv cand experimentezi pe propria piele!m-am considerat mereu o persoana puternica,dar descopar cu stupoare ca nu am taria de a accepta situatia.este o conditie esentiala pt.a merge inainte!teoretic stiu ce trebuie sa fac,practic sunt neputincioasa...un singur lucru e cert:viata merita traita!e darul primordial,cel mai pretios!
acum 15 ani
Cu cat incredera a fost mai mare,dezamagirea este la fel de mare, de durere nici nu mai vorbesc.Dar va trece,este adevarat ca lupta cea mare trebuie s-o duci cu tine,dar pana la urma apele se limpezesc si din adancuri apare curcubeul.........Multa putere !
acum 9 ani
Incearca sa te apropii de lucrurile spirituale ,cauta pe cineva care este inclinat spre aceste lucruri,incearca sa citesti carti religioase si Biblia deoarece prin studiul celor spirituale am fost mai calm si trceam mai usor peste esecuri,incearca si tu nu ai de pierdut!!!!!!!!!!!!!!!!
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua