complicat

Postata de DANIELA122 cu 13 ani in urma.

Cred ca am o problema destul de grava, si anume mancatul compulsiv...Deocamdata, nu ma consider obeza, am 1,74 si in jur de 66 kg( desi pare o greutate ideala, de fapt car la bord ceva grasime, deoarece oasele mele au o structura fragila si prin urmare ele nu cantaresc mult). Deci, ma lupt mereu cu tentatia de a manca dulciuri, dar uneori cedez, asa ca am perioade si perioade. De ex, intr-o saptamana nu pot sa ma abtin si fac destule excese alimentare, dupa care ma simt fff vinovata si ma hotarasc sa mananc normal. Totusi, vrand sa slabesc repede inapoi cat m-am ingrasat mancand, timp de 2-3 sapt nu consum abolut deloc paine, dulciuri, paste, sucuri, mezeluri etc. si limitez portiile f mult, iar in acelasi timp fac 30 min de exercitii cardio intense in fiecare zi. Pot sa dau jos astfel 6-7 kg, timp in care ma simt minunat si nu concep sincer cum as putea sa revin la dieta haotica si la mancatul mult. Insa apoi se intampla mereu sa apara cate ceva care sa ma enerveze/intristeze, un conflict, o nemultumire etc. Asfel ca, intr-un caz ca acesta, uit de toata stradania mea si pur si simplu ma consolez mancand. In general sunt o persoana deloc calma, mereu nelinistita, agitata, stresata, care trece regulat prin mici perioade de depresie(nu stiu daca chiar asta e termenul potrivit, sunt perioade in care sunt ff trista, ma afecteaza orice, sunt inchisa si evit ieirile in oras). O tin asa o sap-doua, dupa care iar ma pun pe slabit 3 saptamani, si iar cedez, si tot asa.....Dar problema asta reprezinta pt mine o sursa permanenta de frustrare. Am 17 ani si ma inciudez mereu cand vad alte fete de varsta mea cum traiesc fara a avea vreoproblema alimentara ca mine si ma intreb, totusi, eu de ce nu pot fi ca ele? Poate raspunsul e simplu, dar eu pur si simplu nu-mi dau seama. Sunt deja descurajata la gandul ca poate voi duce lupta asta permanenta toata viata....Asadar, daca ati avut rabdare s cititi pana la sfarsit, cum credeti ca as putea sa ating o stare de normalitate?