buna

Analize medicale - Hematologie - Hemoleucograma
Hemoleucograma completa este un test care poate furniza diagnostice pentru numeroase boli. Rezultatele pot sa reflecte probleme cu volumul sangelui (deshidratare) sau pierderi de sange. Poate deasemenea sa indice disfunctionalitati in producerea, ciclul de viata si rata distrugerii celulelor de sange, precum si infectii acute sau cronice si alergii.

Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

* Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC)
* Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC)
* Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB)
* Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT)
* Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor rosii
* Media globulara a hemoglobinei (MCH)
* Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)
* Numarul de trombocite (PLT)

Valori normale
Eritrocite: barbat - 4.7 - 6.1 milioane celule/microlitru; femeie - 4.2 - 5.4 milioane celule/microlitru
Leucocite: 4,500 - 10,000 celule/microlitru
Hematocrit: barbat - 40.7 - 50.3 %; femeie - 36.1 - 44.3 %
Hemoglobina : barbat - 13.8 - 17.2 g/dl; femeie - 12.1 - 15.1 g/dl
Media volumului globulelor: 80 - 95
Media globulara a hemoglobinei: 27 - 31 pg/celula
Concentratia medie a hemoglobinei: 32 - 36 g/dl

Celulele rosii (RBC) transporta hemoglobina (HGB) care in schimb transporta oxigenul. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea celulelor rosii si hemoglobinei. Valorile MCV, MCH si MCHC reflecta marimea si concentratia de hemoglobina a celulelor si sunt folosite in diagnosticarea diferitelor tipuri de anemie. Celulele albe (WBC) sunt mediatori ai inflamatiilor si ale raspunsului imun. Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in sange: neutrofile, monocite, eozinofile, bazofile, limfocite.

Numarul globulelor rosii (hematii, eritrocite)

Numaratoarea hematiilor se realizeaza la microscop folosind o picatura de sange (prelevata din deget sau din eprubeta ce contine sange venos) ce este intinsa pe o lama speciala, care se introduce sub microscop. O persoana specializata numara hematiile dintr-un centimetru cub de sange.

Valorile normale:

- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub

- femei = 3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub

- copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.

Scaderea numarului de hematii sub valorile normale indica o anemie ale carei cauze sunt stabilite de medic. Pot fi false rezultate in acest sens pentru cei care au baut lichide inainte de prelevarea sangelui, astfel ca, ac***a un volum de lichid mai mare, hematiile s-au diluat in volumul sanguin si par mai putine decat normal, desi in realitate este posibil ca numarul lor sa fie normal. Cauzele anemiilor sunt foarte numeroase.

Cresterile numarului de hematii se intalnesc la cei deshidratati (cauzele deshidratarii sunt numeroase: diaree, transpiratii masive, varsaturi, insuficienta ingestiei de apa etc.) sau la cei care sufera de o boala rara numita poliglobulie. Aceasta boala se manifesta prin producerea in cantitati mai mari decat normal a hematiilor de maduva ososoasa hematogena (cea care produce celulele sangelui). La deshidratati este o falsa crestere a numarului de hematii, pentru ca scade volumul sanguin si acestea practic se concentreaza, rezultand mai multe la numaratoare.

Numarul hematiilor mai poate creste la cei care au nevoie de mai mult oxigen, cum sunt cei care traiesc la munte, sportivii sau fumatorii (acestora din urma le este blocata hemoglobina din hematii cu CO din tigari, astfel ca acele hematii nu mai preiau si cedeaza oxigen, organismul simte lipsa acestui gaz si compenseaza producand mai multe hematii).

Hematocritul

Acesta reprezinta procentul de hematii dintr-un volum de sange. Intr-un tub de sticla special se ia o cantitate din sangele recoltat din vena si se introduce la centrifuga. Aceasta se seteaza pe un numar fix de turatii, astfel incat in tubul cu sange sa se separe in straturi plasma, hematiile si apoi restul de celule si elemente ale sangelui. In felul acesta se masoara procentul de hematii continute intr-un volum de sange.

Valori normale:

- la barbati = 40-48%

- la femei = 36-42%

- la copii 2-15 ani = 36-39%.

Scaderea valorilor hematocritului se realizeaza in cazul anemiilor, sangerarilor recente si in cazul hiperhidratarii (cand s-au consumat multe lichide inainte de recoltarea sangelui).

Aceasta analiza ofera indicii in special privind tipul unei anemii. Spre exemplu, hematocritul poate fi normal sau usor marit, insa numarul de hematii sa fie sub valoarea normala. Cum se petrece aceasta? Ei bine, hematiile tinere sunt mai mari decat cele ajunse la maturitate, astfel ca volumul acestor hematii va fi mai mare decat al unor hematii mature egale ca numar. Acesta este cazul spre exemplu al unei anemii produse prin pierdere de sange, cand maduva a compensat lipsa de hematii producand altele noi, mai mari, insa eficacitatea acestora va fi maxima atunci cand vor fi mature.

Cresterea hematocritului se mai poate produce de asemenea in cazul deshidratarii (la cei care prezinta diaree, voma, febra, transpiratii abundente etc.) sau in cazul poliglobuliei.

Interpretarea analizelor de sangeHemoglobina

Aceasta este probabil cea mai importanta substanta continuta in hematii, ea fiind responsabila de transportul gazelor in sange: preia oxigenul de la plamani si il cedeaza la nivel tisular, de unde preia CO2 rezultat in urma metabolismului celular si il transporta spre plamani, unde il cedeaza aerului continut de acestia, aer care urmeaza sa fie eliminat in timpul expirului.

Aceasta substanta leaga fierul pentru a deveni activa si este cea responsabila de culoarea rosie a sangelui.

Valori normale:

- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange

- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.

Scaderea cantitatii de hemoglobina sugereaza de obicei o anemie si interpretarea acestei scaderi trebuie obligatoriu asociata rezultatelor hematocritului, numarului de hematii si ale VSH-ului, precum si restului analizelor de sange. Scaderea hemoglobinei se poate datora fie scaderii continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie reducerii numarului de globule rosii. Anemia are numeroase cauze si, cum am spus mai sus, trebuie atent detectate doar de un medic, nu de dumneavoastra. O anemie care pare banala poate ascunde cauze foarte grave, cum ar fi sangerari oculte datorita unui cancer ovarian spre exemplu sau de colon etc. (sangerari care, fiind in cantitate putina si rare, nu dau simptomatologie pacientului din cauza ca organismul se adapteaza. Astfel au fost gasite persoane cu hemoglobina 5-6 fara sa aiba o simptomatologie severa).

Cresterea hemoglobinei are in general aceleasi cauze ca si cresterea hematocritului sau a numarului de hematii.



Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

Aceasta este o analiza care inregistreaza viteza de sedimentare a hematiilor, de a se depune la fundul unui tub in care s-a introdus o cantitate din sangele recoltat caruia i s-a adaugat o substanta anticoagulanta. Un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Mai exact, cu cat creste inaltimea plasmei, cu atat viteza de sedimentare a hematiilor este mai mare.

Valori normale:

- la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore

- la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore

- la copii mici = 7-11 mm la o ora.

Scaderi ale VSH-ului nu se inregistreaza de obicei, pentru ca patologiile legate de hematii produc cresterea VSH-ului.

Sunt foarte numeroase cauzele care pot duce la cresterea VSH-ului, chiar si in absenta unor simptome si doar medicul este in masura sa aleaga dintre sutele de cauze care este cea care a produs aceasta crestere.

De obicei VSH creste intr-o infectie acuta sau cronica, in afectarea functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani), in infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in cancere etc. In urma depistarii cauzei de medic si dupa administrarea tratamentului adecvat, VSH-ul se repeta in urmatoarea saptamana pentru a se vedea daca valoarea acestuia a scazut, a ramas constanta sau chiar a crescut, semn de agravare.

VSH-ul poate creste si in conditii fiziologice, cum ar fi la femeile aflate la menstruatie (de aceea analizele de sange nu se fac in timpul sangerarilor menstruale), la gravide dupa a patra luna de gestatie, ori la persoanele mai in varsta. Exista de asemenea oameni care in mod constitutional au VSH-ul usor crescut si este important sa se cunoasca acest lucru, pentru ca altfel medicul va cauta la nesfarsit o cauza care nu exista.



Numarul de globule albe (leucocite)

Tehnica de numarare a globulelor albe este similara cu numaratoarea globulelor rosii, doar ca la microscop se vor numara leucocitele.

Valori normale:

- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub

- la copii (1-6 ani) = 4000-10.000 pe 1 mm cub.

Scaderea numarului de leucocite sub valorile normale se produce in cazul unor infectii grave, a unor infectii virale, in cazul celor care fac tratamente imunosupresoare (rolul acestora este de a scadea numarul globulelor albe, cum ar fi in leucemii, doar ca o doza putin mai mare poate scadea prea mult numarul acestor celule; de asemenea sunt imunosupresati intentionat si cei carora urmeaza sa li se faca un transplant, caz in care se urmareste chiar scaderea leucocitelor). Numarul acestora mai poate sa scada si in cazul unor anemii sau afectiuni ale maduvei osoase hematogene, cea care produce aceste celule si care, in cazul unor afectiuni, este posibil sa produca mai putine leucocite decat ar fi normal.

Cresterea numarului de leucocite se produce in general atunci cand organismul se confrunta cu o infectie si creste numarul globulelor rosii pentru ca acestea fagociteaza (mananca) microbii care au produs acea infectie. Practic cresterea leucocitelor este in general un mecanism de lupta a organismului. Din aceasta explicatie se deduce cu usurinta ca majoritatea infectiilor vor produce leucocitoza (cresterea numarului acestor celule). Totusi sunt si alte cazuri in care aceste celule sunt mai numeroase decat ar trebui, este vorba de bolile de maduva (leucemii spre exemplu, cand maduva produce exagerat aceste celule). Starile grave de infectie, septicemiile, peritonitele etc. produc o crestere importanta a numarului de globule albe.

Formula leucocitara

Aceasta ne ofera date privind subtipurile de celule albe, care sunt foarte importante in patologii, astfel ca variatii ale unui singur subtip celular ne poate duce cu gandul la o boala anume. Leucocitele sunt de mai multe feluri si acestea se pot diferentia in functie de forma si structura acestor celule precum si de afinitatea pe care o au pentru anumiti coloranti (cu care se coloreaza lamele la microscop, cum ar fi coloratia hemalaun-eozina).

Subtipurile de leucocite sunt: monocitele, limfocitele (cu o intensa implicare in cadrul sistemului imunitar) si granulocitele (neutrofile si eozinofile).

Monocitele – cresc de obicei in unele infectii virale sau boli ale sangelui.

Limfocitele – cresteri se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile de sange. Scaderea numarului acestor celule sugereaza o depresare a sistemului imunitar.

Neutrofile - Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute, de obicei atunci cand creste si numarul de leucocite. Este important de stiut ca neutrofilele cresc in special in infectiile bacteriene, pentru ca in cele parazitare cresc eozinofilele. Scaderea procentului de neutrofile se produce in bolile infectioase cronice. Este o scadere relativa prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite.

Eozinofile – cresc in special in infectiile parazitare si in bolile alergice.

Numaratoarea trombocitelor (plachetelor sanguine)

Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui, ele nefiind entitati celulare propriu-zise, ci rezultand din “spargerea” unor celule gigante (megacariocite) in maduva hematogena (sunt fragmente din aceste celule). Trombocitele sunt foarte importante in producerea hemostazei, adica orpirea sangerarii unor vase care, din diferite motive, s-au spart (pot fi leziuni accidentale sau spartgerea de capilare in urma unor lovituri – vanataile). A nu se confunda rolul hemostatic al trombocitelor cu coagularea sangelui, aceasta fiind un proces care se realizeaza in interiorul vaselor si are la baza existenta si functionarea in cascada a unor factori de coagulare.

In caz de hemoragie, aceste trombocite adera la nivelul leziunii vasului si ii creeaza un dop, oprind in felul acesta sangerarea. Mai tarziu acest dop plachetar se modifica si, in final, dupa refacerea peretelui vascular, este lizat de anumite substante din sange (trombiliza – distrugerea dopului de trombocite). In concluzie numarul plachetelor sanguine este de importanta chiar vitala, pentru ca daca sunt foarte scazute pot duce la pierderi masive de sange chiar si in leziuni minore (zgarieturi sau lovituri) - dopul plachetar nu se mai formeaza corect sau formarea lui dureaza prea mult timp. Tocmai din acest motiv interventiile chirurgicale la persoanele cu un numar foarte mic de trombocite sunt evitate.

Valori normale: 150 000-300 000/mm cubi.

Am lamurit mai sus ce se produce in urma scaderii numarului de trombicite (sangerari prelungite), insa in cazul cresterii acestora exista riscul ca trombocitele sa adere chiar in interiorul unui vas integru, formand trombi care impiedica circulatia sangelui in zona respectiva (spre exemplu un infarct miocardic din cauza obstruarii vaselor inimii, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale si alte tipuri de infarcte etc.).

In vederea stabilirii unor cauze care au perturbat starea de sanatate a unui pacient medicul poate indica efectuarea si altor analize, spre exemplu poate cere valorile transaminazelor, enzime care caracterizeaza in special functia hepatica.

Transaminazele

Doua transaminaze prezinta interes clinic.

ALT (alanin-aminotransferaza, TGP) este prezenta mai ales in ficat si rinichi. Nivelul sau creste in cazul distrugerii celulelor ficatului, mai ales in cazul unor hepatite virale, dar si in cazul altor afectiuni ale ficatului. Atentie, insa, o crestere a acestei enzime se poate produce si in cazul unui infarct miocardic.

AST (aspartat-aminotransferaza, TGO) se afla in principal in celulele ficatului, muschilor striati si in globulele rosii. Nivelul ei creste in caz de distrugere a celulelor ficatului, dar mai putin fata de ALT.

Dupa cum observati, interpretarea analizelor de sange este foarte complexa si v-am exemplificat mai sus cateva din multele cauze care pot duce la perturbarea valorilor sanguine normale. Sper sa constientizati ca orice valoare anormala a analizelor poate ascunde o patologie grava, astfel sa va determine sa mergeti la un medic pentru a face mai multe investigatii.

Articol de Iulia D.

presupun ca analizele au si valorile normale intre care trebuie sa se incadreze.Daca rezultatele fetitii nu sunt sub sau nu depasescs acele valori atunci analizele sunt bune.Am observat ca eozinofilele sun 5 cam mari.Asta inseamna ca fetita are giardia.Vorbete cu medicul pediatru sau fa coproparazitarul fetitei.Daca nu iese de prima data repeta-l de mai mute ori la interval de 3 zile.Dar este clar ca are giardia.
MULTA SANATATE.

buna,am si eu o intrebare
mi-am facut analizele la urocultura si mi-a iesit Leucocite valoarea obtinuta 10 si valori biologice de referinta Negativ?
si la Bilirubina la valoarea obtinuta 1.0 si valori biologice 0-1.0
puteti sa-mi spuneti ce inseamna?:D

BUNA AM UN COPIL DE 1AN IAM FACUT ANALIZELE LA SANGE SI SUNT FOARTE NELAMURITA .LARGIMEA DISTRIBUTIEI ERITROCITARE VALORILE NORMALE SUNT 11.6-14.8 REZULTATUL 15 NEUTROFIL 20-65 =15.9 NEUTROFIL 1.5-8.5 =1.48 LIMFOCIT 40-65=72.3 VA ROG SA-MI RASPUNDETI