de ce?

daca te operezi, o faci degeaba. cel ce te va opera se numeste neurochirurg, nu neurolog, medicul la care te duci tu acum. sa spunem ca operatia va fi reusita, cu toate ca sunt sanse de 75 la suta sa nu reuseaca, nimic nu se va schimba in viata spre bine, eventual spre rau. eu unul m/am operat crezind ca scotind acel chist de singe de pe creier, ma voi vindeca, dar nu a fost asa.durerile ce au fost in timpul operatiei si 6 luni dupa sunt de nedescris. atunci cind m/am operat in 2001 luam medicamente de 7 ani, iau medicamente in comtinuare cu toate ca operatia din punct de vedere fizic a fost reusita. neurochirurgul mi/a spus si aratat, uite claudiu, am extirpat cheagul, am curat locul, nu mai ai nimic acolo, eu unul nu mai am ce sa iti fac. te duci la un neurolog, urmezi tratamentul si speri in vindecare. m/am intrebat de zeci de mii de ori, de ce, daca nu mai e nimic pe creier, fac crize in continuare. dar fara raspuns................................. ai grija de tine. ma uitla unii pe strada au sanatate si nu stiu sa pretuiasca, iar eu daca se intimpla si fac o criza mare in un loc public, se uita lumea la mine de parca as avea riie. nu e drepapta viata!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

cam asa cv p[e langa asta operatia costa 16.000 de euro bani pe care eu nici nu ii pot visa.... viata chiar ca nu-i dreapta....

eu inainte sa am epilepsie eram la alt liceul dar nu mi-a placut profilul si in vara in vacanta am inceput s aafc crize si sa descopar ca am epilepsie si cnad m-am mutat la noul; liceul nu am spus numai la o persoana de incredere ca am epilepsie ,i-am spus ca e intelegatoare si daca fac cv criza pe la scoala stie sa ma ajute,cred ca daca as spune ca am epilepsie as fi discriminat din start ,m-au intrebat ca dc nu fac sport ei eu leam zis nu vreau sa frac sport

Imi pare rau sa vad cat gresesti. Singura criza la care am asistat a fost in timpul unei ore cand predam si, din pacate, foarte violenta. Nu stiu daca, in conditiile in care am fi stiut despre boala acelui baiat, as fi reusit sa-l ajut eu, sau colegii. Din intamplare pe hol s-a aflat o persoana care a stiut ce sa faca si pana sa vina salvarea starea lui s-a imbunatatit.
Crede-ma insa, ca in niciun moment nimeni nu s-a uitat la el ,,ca si cum ar avea raie'''''''', colegii au fost doar tare speriati, ingroziti ca nu sunt capabili sa-l ajute, iar ulterior ingrijorati ca, daca mai are vreo criza este posibil sa cada si sa se loveasca fatal.

buna ziua.
m-am cam intristat si mai mult cand am citit atatea povesti triste dar va doresc multa sanatate si gandire pozitiva in viitor.
@ pentru verisoara mea, ea are 26 de ani si este bolnava de la 12 ani,locuieste la tara si este casatorita. de curand a aflat ca poate lua pensie de pe urma acestei boli, ea neac***a niciun benefiu material pana acuma, ptr ca nu a lucrat niciodata.intrebarile sunt:
cat este pensia ?poate face copii?mentionez ca ea are o viata de familie groaznica..sotul o bate ,o pune sa munceasca la camp..este foarte obosita si a slabit enorm de cand s-a casatorit.
sotul ei stie despre boala ei dar poate nu o intelege sau nici nu doreste, fiind un "salbatic" si un incult cu 2 clase primare.prima criza pe care a avut-o alaturi de el (ea a fost constienta)a inceput s-o loveasca ca nu intelegea de ce ea isi da ochii peste cap si apoi a plecat si a lasat-o sg in dormitor...au mai fost crize dar el se uita la ea sau o pocneste.
ps:in ciuda rugamintilor fam, ea nu vrea sa divorteze si sa-l lase ptr ca spune ca il iubeste foarte mult.tatal si mama ei se imbolnavesc pe zi ce trece cand vad ca fata lor trece prin toate aceste lucruri. de cand s-a casatorit are crize mai multe decat avea inainte de casatorie.

multumesc de raspuns.am sa-i transmit ptr ca o interesa f mult cat este pensia si voi merge si la medicul ei de familie ca eu voi umbla ptr dosarul ei.ea sta la tara si o sa vina doar cand o sa fie nevoie de prezenta ei.
sanatate multa iti doresc