avort

DIN MOTIVE DE SANATATE SI LA PROPUNEREA MEDICULUI AM FACUT AVORT AM 53 DE ANI SI ACUM MA GANDESC CU GRAOZA LA ACELE CLIPE PE URMA DIN A 8-SARCINA AM FACUT UN COPIL SANATOS CARE ACU ARE 27 DE ANI SI ESTE INSURAT.DACA POT SA-TI DAU UN SFAT NU NICI MACAR SA NU TE GANDESTI.

eu am 42 de ani acum 4 am facut un avort un copil ce eu la-m dorit mult,tatal lui ne considera mult prea batrini sa-l avem mai avem o fata de 23 de ani care si ea si la dorit din suflet...santem an SPANIA avem o ipoteca de platit si sotul meu sa gandit ca ne va fi greu...la insistentele lui am facut avort ,nu am sa mi-o iert niciodata zilnic ma gindesc ce varsta ar fi avut cum ar fi fost bucuria casei...de atunci sufletul meu este rupt an bucati...si ca si cand asta nu e deajuns,fica mea este intro relatie de cativa ani incearca de ceva timp sa faca un bebel si nu poate...sfatul meu sincer este sa nu omori viata din tine... recuperarea fizica de dupa un avort se face ,insa cea psihologica niciodata...sa-ti lumineze DUMNEZEU mintea...ca o clipa de intunecare ucide o viata...

cei mai frumosi copii sant cei mulatri aici imi este dat sa vad destul de des au ceva special amalgamul dintre doi oameni de culori diferite...nu renunta la asa o frumusete de copil nu stiu povestea ta antraga dar daca amindoi il vreti avetil ...pastratil...

nicole, babi: Doamne dar voi ati auzit de sterilet?!

Am revenit poate ca povestea mea o sa-ti lumineze gandurile. La 24 de ani am facut un avort, stiu prin ce treci acum ptr ca si eu am trecut, iti inteleg temerile ptr ca si eu am trecut prin asa ceva, dar te rog nu ucide un sufletel. Acum doi ani cand am crezut eu ca sunt pregatita financiar, moral, ca am un sot bun si am decis sa raman gravida. Dar uite ca un an nu am ramas iar anul trecut am ramas de doua ori si am pierdut ambele sarcini, nu am putut sa le tin. Am cheltuit multi bani ca sa vad daca sufar de ceva, dar nu am nimic sunt sanatoasa tun. Acum ca a venit criza, ca am niste datorii foarte mari, ca nu am un loc de munca si nici siguranta zilei de maine imi doresc si mai mult un copil si Dumnezeu mi-a dat aceasta putere si vointa. Puterea o am, de cand am avut cateva intamplari, care mi-au aratat ca este acolo sus cineva care are grija de mine si asta se intampla, in momentele cand credeam ca nu mai am nici o speranta sa rezolv ceva sau sa am ce pune pe masa. Si cu toata criza si probleme eu vreau sa lupt si sa fac un copil, poate asta e crucea mea pe care trebuie sa o duc, important e sa o duc cu capul sus, sa nu te lasi dobarata. Si tocmai atunci Dumnezeu vede si iti mai ia din greutati. Sa stii ca copii nu ne apartin, ei vin pe lume si pleaca cand vrea Dumnezeu nu la orice contact sexual. In momentul in care tu vrei sa il omori, e un mare pacat care sigur in viata o sa trebuiasca sa il platesti. Eu sunt sigura ca o sa ai un viitor frumos, chiar si cu copil, nu tu poti decide menirea ta pe pamant, trebuie doar sa fii mai buna si sa lupti. Asta este viata, o lupta ptr supravietuire. Sigur sunt oameni care te vor ajuta, nu esti singura pe pamant, toti oamenii care ti-au scris sa te incurajeze sa dai nastere copilului sunt oameni care te ajuta, acesti oameni sigur te vor ajuta si mai departe, eu imi doresc sa il botez.

salut Angel,scumpa mea,eu am 29 de ani si sant casatorita de 6 ani ,eu si sotul meu ne-am dorit din tot sufletul un bebit ,sa auzim cuvintele minunate''''''''mama'''''''',''''''''tata''''''''si sa ne bucure zilele,dar din pacate acest lucru nu se va implini niciodata,deoarece eu m-am imbolnavit de o boala grava si nu voi avea niciodata copii ,nu as dori la nimeni sa simta ce simt eu in acest moment.Te rog sa te gandesti ,si ce daca va fi un copil de culoare (copii de culoare sunt superbi ,oameni de culoare sunt superbi)parinti tai ar trebui sa se gandeasc ca nu culoarea pieli conteaza,ci conteaza fericirea ta daca te vei casatori cu un barbat alb si vei fi nefericita si vei trai foarte foarte rau,sau vei fece avort si nu vei mai putea face vreodata alt copil, ar fi multumiti?,si inca un lucru iubitul tau isi doreste acest copil ?daca da,si aveti conditi sa il cresteti nu renuntati la el ca la un obiect.Imi cer iertare daca am suparat pe cineva cu acest mesaj.

am fost nevoita din motive medicale sa fac.am facut la policlinica PLUS si imediat mi-a dat drumul acasa cu tratament. nu o sa te simti rau dupa,decat de la anestezie o sa fii ametita.nu te costa mult..........cam 3 mil dar merita,decat sa faci la stat. imi pare rau ca trebuie sa faci...multa bafta si apeleaza la ei cu toata increderea

roagate si dumnezeu te va lumina si o sa vazi ca decizia de al pastra este dea mai buna o sa te bucuri cand o sa nasti ca nu l-ai avortat. eu am facut asta si nu recomand nimanui luptate viata este o lupta nu ceda la prima problema care apare nu e usor dar tu si cel de langa tine impreuna veti reusi .el ce zice ? bafta pe drumul de mama.

Draga mea, eu nu mai sunt tanara, dar problemele care m-au fortat sa fac un avort in urma cu 2 ani erau ADEVARATE si tot regret cumplit, ca sufletelul acela ma alesese PE MINE sa-i fiu mamica, in mine a avut incredere si ar fi trebuie sa-l nasc, cu riscul de a-mi pierde eu viata, mai ales ca era rodul unei iubiri profunde si minunate. Nu mai cred in doctori, daca aveam destula credinta in Dumnezeu, si eu si copilasul am fi fost sanatosi. Acum, din pricina acelui avort, am probleme si mai mari, care se agraveaza si nu-si mai gasesc leacul. Nu-ti risca viata ptr a face pe placul unei societati obtuze, care nu va fi mai buna cu tine daca vei naste un copil blond cu ochi albastri! Si da-i sansa aceastui sufletel sa vina pe lume si sa-ti spuna "mamica". Chiar daca tatal copilului nu s-ar dovedi in final vrednic de iubirea si increderea ta, copilasul te va rasplati, iar tu, peste ani, vei fi nespus de mandra ca ai fost curajoasa si nu ai dat satisfactie raului si nemerniciei. Te rog, gandeste-te, nimic nu e mai pretios decat ingerasul acela care te va privi cu incredere si iubire infinita! Si nu-ti face tu griji ptr soarta lui, ca nu esti Dumnezeu, tu fa-ti doar datoria si iubeste.

MA ALATUR SI EU CELORLALTE FETE/FEMEI SI ITI SPUN CA ESTE FOARTE USOR SA INTRI PE USA UNUI CABINET MEDICAL CU UN SUFLETEL IN PANTEC,DAR ESTE INIMAGINABIL CE VEI SIMTI DUPA CE IESI.... GOLITA. NICI NU ITI POTI INCHIPUI DUREREA SUFLETEASCA CE O VEI PURTA TOATA VIATA IN TINE. MEDICAL VORBIND,E CEVA CHIAR BANAL IN ZIUA DE AZI,DAR GANDESTE-TE CA ATAT DE MULTE CUPLURI,FEMEI SE LUPTA ANI DE ZILE SA AIBA UN COPILAS,IAR TU VREI SA-L OMORI. DAI COPILASULUI O SANSA . NU ESTE USOR,DAR SENTIMENTUL EXTRAORDINAR CA PORTI IN PANTEC UN BEBE,IAR APOI CA IL TII IN BRATE SI ESTE FRUMUSETEA TA ESTE CEVA DE NEEGALAT.BAFTA .

nici nu stiu cum sa va rasplatesc pt gandurile bune pe care le avet,pt mine ,poate ca in mare parte Dumnezeu v-a ascultat mai mult pe voi decat pe mine,sunt o persoana foarte puternica ,cel putin imi place sa cred asta dat fiin faptul ,ca am putut sa trec peste moartea unui copil,peste o despartire,peste faptul ca sunt intr-un oras strain ,cert este ca recunosc ca nu amn tinut cont de ideea de a pastra copilul ,am fost foarte hotarata,dar aseara mi s-a intamplat un lucru ,credeam ca asa ceva nu este posibil,nu stiu daca a fost vis sau realitate ,ce pot sa spun este ca eram intr-o stare in care nu puteam face nici o diferenta,dintre idealism si realitate ,cand fetita mea a decedat pe un patut plin de jucarii din spital ,cu toate tuburile si firele care patrundeau in corpusorul ei ,in aceea seara ,eram cu 2 prietene care mi-au fost un mare sprijin ,la fel ca si parintii mei ,mi-au facut bilet de iesire pt ca nu mai avea rost sa stau acolo,bineinteles ca aici au avut loc si intamplari mai putin fericite cum ar fi ,lipsa de bun simt fata de doctori ,toata ura pt Dumnezeu pe care o simteam atunci ,in seara aceea ,pe cand eram singura in camera de camin ,fetele au iesit sa fumeze o tigara,eu stateam in pat si dedeparte ,la geam am zarit o luminita ,foarte mica ,care in timp ce se apropia ,devenea de m arimea unui glob de pom ,acolo am vazut chipul bebelusului meu ,ceea ce va spun acum ,nu am spus nici macar preotului ,nici macar parintilor ,aseara s-a i ntamplat la fel ,eram singura in camera mea ,dupa ce am studiat o jumatate de ora ,pt ca azi am avut un examen foarte important,m-am pus sa dorm ,am simtit ceva sau pe cineva care era langa mine ,imi sufla aer,m-am trezit am crezut ca era curentul ,sau vreo usa deschisa ,totul era linistit afara,am adormit la loc ,am visat,ca am intrat intr-o lume total diferita de a noastra ,cea pamanteana,acolo tineam un bebelus in brate ,care plangea ,iar eu aveam strictul necesar dar nu i-am dat sa manance ,atunci cineva mi-a cerut copilul ,mi-a zis daca vreau sa-l dau sau nu si mi-a aratat un castel cu multe geamuri la fiecare gemulet era cate un bebelus ,doar ca un singur geam era liber ,acolo ar fi trebui sa ajunga bebelusul meu daca i l-as fi dat acelei persoane.Azi am MERS LA BISERICA PT PRIMA DATA DUPA 1 AN (mi-a fost si rusine sa intru)am discutat cu un preot si mi-a zis semnificatia visului ,el nu stia ca sunt insarcinata ,dar mi-a zis ca este vorba despre o speranta ,o iubire care sa treaca de mine,si ca probabil voi avea sansa sa imi dovedesc pana unde sunt dispusa sa merg ca sa fiu aproape de Dumnezeu si ca nu trebuie sa ma impotrivesc in fata deciziilor Lui,astfel de lucruri se intampla ,si se intampla persoanelor care nu cred in asa ceva,doctorita mi-a dat un fel de preaviz,pana vineri sa ma gandesc,sunt fericita ca am impartasit atatea ganuri cu voi si ma simt foarte bine ,si in ceea ce priveste prietenul meu este de acord cu acest copil ,eu sunt cea nehotarata

de fapt doar ce ne-am despartit,eu urmez niste cursuri postliceale sanitare ,merg si la scoala si mai si lucrez ,cu toate ca ma mai ajuta si parintii mei ,regret nespus ca nu va ascult ,dar nu pot creste un copil i n situatia aceasta,si inca ceva ,niciiodata nu am spus ca nu iubesc acest copil ,cred si eu cat mult a-ti regretat cele care au facut avort,pt ca si eu in fiecare seara plang dar se pare ca trebuie sa trec si eu prin asta,ce este sigur e ca va fi prima si ultima mea experienta de acest gen ,poate ca da ,ma preseaza prea multi din jur,poate ca imi compromit viitorul si ma simt obligata sa fac acest lucru pe care stiu ca il voi regreta ,dar nu ma simt in stare sa aduc pe lume acest copil ,poate ca va dezamagesc ,poate ca unii dintre voi isi spun''''degeaba am scris pt ea pt ca vad ca nu are nici un efect'''',nu stiu ce se va intampla mai departe si cum voi trece peste asta dar voi incerca sa ma mentin pe pozitie ,am trecut prin cele mai grele incercari ,de ce n u as trece si peste asta ,cu greu oricum,dar voi ...voi chiar daca nu va cunosc ,sunteti persoane deosebite cu suflet care mi-ati spus tot ce trebuia sa imi spuneti ,va multumesc [t timpul acordat si pt toata intelegerea voastra

BUNA.EU TREC DIRECT LA SUBIECT.NU FACE AVORT.SI ITI SPUN DE CE.EU PRIMU AVORT LAM FACUT LA 16 ANI.SI NU A FOST O PROBLEMA.URMATORU A FOST LA 18 ANI.ACUM LA 25 DE ANI AM AFLAT CA NU POT FACE COPII.GANDESTETE BINE

daca ce ti s-a intamplat nu crezi ca e o minune nimic pe lumea asta nu te poate convinge sa tii copilul. doame da-ti gandul cel bun.

ceea ce am visat se datoreaza probabil faptului ca m-am uitat prea mult la filmulete de avort ,din dorinta de a ma documenta ,ca in fiecare zi eram si sunt cu acest gand in minte si probabil ca poate sunt sp***a de inger,stiu ca odata cu acerst copil si viata mea ar lua sfarsit ,dar asta este singura concluzie la care am ajuns ,imi doresc foarte mult unul ,dar nu in astfel de imprejurari ,nu in conditiile astea,imi asum toate riscurile,am gresit si am invatat ca nu trebuie sa repet aceeasi greseala de doua ori ,llucru pe care bineinteles nu il voi face ,pt ca e destul sa iti inveti o data lectia pt ca a doua oara sa nu o mai repeti stiind deja urmarile primei greseli ,imi pare rau pt lia care a zis ca nu poate avea copii ,uneori sikmt o invidie maxima ,sau cel putin simteam inainte cand vedeam la televizor ,mame care isi abandonau copii pe la ghene de gunoi si erau devorati de caini,mi-e mi-a dat Dumnezeu unul si mi l-a luat ceea ce ma face sa inteleg pe zi ce trece si sa imi pun intrebarea daca El exista sau nu?ganditi-va ,de ce unii copii supravietuiesc atunci cand sunt abandonati ,sau de ce Dumnezeu nu da copii celor care ii doresc intr-adevar,iar celelalte care nu merita sa se simta mame niciodata le ofera privilegiul acesta iar ele nici macar nu isi dau seama de inconstienta ;iresponsabilitatea si imaturitatea de care dau dovada ,poate ca mai mult decat alte constrangeri este cea pe care o simt eu ,imi este foarte frica sa mai duc o nastere la bun sfarsit ,pt ce ?daca El mii da de ce mii ia?ceea ce ma face sa nu fiu pregatita de a fi mama ,imi este foarte frica si daca as mai pati inca o data la fel ,cred ca nu as mai tine cont de zile,asta mi s-a intamplat si mie ,am privilegiul si darul cel mai sfant din vbiata unei femei si sper sanu ma judecati ,acela de a purta un copil ,dar nu pot sa-l primesc acum ,iar pt Dumnezeu nu stiu ce am in suflet sincer.El pana acum m-a dezamagit profund ,eu i-am aratat credinta iar el mi-a luat copilul

asa ca ...nu cred in minuni

de a doua sansa nu ai auzit, sunt familii cu copii f bolnavi - handicapati- si al doilea perfect sanatos, pentru bucuria sufletului. nu suntem noi in masura sa-l judecam pe d-zeu. oricum vei face poti regreta mai tarziu, trebuie sa stii ca e o decizie in doi, cum ve-ti hotari asa ve-ti face.

Dupa cum scrii, esti o persoana desteapta, care a trecut prin viata. Nu stiu ce sa mai cred despre tine. Prin cate spui ca ai trecut chiar nu ai invatat nimic? Tot nu vrei sa demonstrezi lui Dumnezeu ca vrei sa-ti duci la indeplinire rolul pe care il ai tu pe pamant? De unde stii tu ce va urma daca o sa-ti fie bine sau nu? Ti-am spus copii nii da Dumnezeu, de aceea unele femei fac si atele nu. Daca Dumnezeu te-a ales pe tine din nou sa porti in pantece un copil lupta ptr rolul pe care il ai in viata. Noi femeile nu avem menirea decat sa ii aducem pe lume si avem grija de ei, cat e menirea noastra. EL decide cand sa il ia de langa noi. Poate intr-o alta viata ai gresit, sau poate parintii tai au gresit, de aceea toate se platesc pe lumea asta, poate crezi ca plateste cine nu trebuie, eu zic ca e cea mai buna lectie data de Dumnezeu sa ne faca sa fim mai buni, sa nu mai gresim, ca mai departe copii nostrii sa nu aiba ce suferii din cauza greselilor noastre. Dumnezeu ia dar si da. Bucurate ca traiesti, ca esti inconjurata de oamenii care te ajuta, chiar si cu vorbe, bucurate de soare, ca ai putut studia si nu ai fost bolnava. De ce sa nu mai incerci inca o data? Si mie pot sa spun ca mi-au murit doi copii, ca nu i-am nascut ca sa ii vad, dar i-am simtit. Si cu toate astea nu ma las. Dupa ce am pierdut copii atunci in momentele acelea nu imi mai doream sa trec prin ceea ce trecusem. Dar gandurile negre dispareau imediat si a doua zi dupa interventie deja doream sa ma apuc iar sa raman insarcinata.
Nu-mi vine sa cred ca gandesti asa, dupa ce ai patit atatea, cine sti tu ca sa decizi daca o sa traiasca sau nu sufletelul din tine? Doar Dumnezeu decide.
De fiecare data cand intru sa vad daca ai mai scris ceva, imi e groaza sa citesc mesajele de la tine.....
Zi Tatal nostru de multe ori, dar din suflet, plangi, spunei tot ce ai pe suflet, vb cu el si ai sa vezi ca o sa-ti dispara gandurile rele. La mine functioneaza cand imi e rau, sau ma doare ceva, cand intru in panica si nu stiu ce sa fac. Te rog incearca nu dezamagii atatia oameni care ti-au scris.

daca faci avort vei plati npentru asta dumnezeu te va pedepsi si pedeapsa lui nu e usoara. ai spus ca ai pierdut un copil si nu mai crezi in dumnezeu te-ai gandit ca poate copilul tau cand era mare ar fi putut ajunge handicapat ar fi avut ceva probleme si atunci ai fi spus ca de ce tu trebuie sa treci prin asta credema dumnezeu stie de ce ti-a luat copilul el ia intotdeauna deciziile corecte dumnezeu este drept si lucreaza in adevar.pacatele noastre le platim aici pe pamant toti pacatium si avem greseli si mai devreme sau mai tarziu platim pentru ele.vei plati daca faci asta iti spun pentru ca eu platesc si acum pentru asta si cand vei dori sa ai un copil nu o sa mai poti sa ai si atunci vei da iar vina pe dumnezeu lupta lupta si iar lupta dar lupta cu tine insuti ca cu tine e problema

5 octombrie :
De astazi incepe viata mea. Parintii mei nu stiu inca acest lucru, sunt mai micuta decat semintele unui mar, dar totusi traiesc. Voi fi o fetita cu parul blond si cu ochi albastri. In mine sunt deja inscrise trasaturile de mai tarziu, chiar si faptul ca o sa-mi placa florile
9 octombrie :
Sunt unii care spun ca nu sunt o persoana reala, ca doar mama mea exista. Dar sunt o persoana reala, asa cum o firimitura de paine este tot paine. Eu si mamica suntem doua persoane reale.
23 octombrie:
Astazi am deschis pentru prima oara gurita. Ei bine, cam peste un an pe fata mea se va asterne zambetul. Si mai tarziu voi putea sa vorbesc ESi stiu ca primul meu cuvant va fi: MAMA.
25 octombrie:
Inima a inceput sa bata de astazi. Pana la sfarsitul vietii, in orice clipa se va auzi usor ritmul ei. Dupa multi ani ea va obosi, se va opri si voi muri.
2 noiembrie:
Cresc in fiecare zi cate putin. Manutele si piciorusele mele au inceput sa se contureze. Dar va trebui sa astept mult timp pana cand ma vor ajuta sa ajung in bratele mamei, pana cand voi putea sa vin cu buchetelul de flori in manute sa-l imbratisez pe tata.
12 noiembrie:
La maini au inceput sa-mi apara degetele grasute. Sunt grozav de caraghioase asa mici ! O s-o trag pe mama de par cu ele !
20 noiembrie:
De-abia astazi medicul i-a spus mamei ca va avea un copil. Ce fericita trebuie sa fie ! Te bucuri, mamico ?
25 noiembrie:
Cred ca mama si tata imi cauta acum un nume. Dar ei nici macar nu stiu ca sunt fetita. As vrea sa ma cheme Maria. Sunt deja maricica acum.
10 decembrie:
Mi-au aparut primele firisoare de par, moi si aurii. Ma intreb ce fel de par are mamica mea.
13 decembrie:
Vad ! Este totul intunecat in jurul meu, dar cand mama ma va aduce pe lume vor fi numai raze de soare si flori, dar mai mult decat orice, as vrea s-o vad pe mamica ECum arati, mamico ?
24 decembrie:
Oare mamica aude soapta inimii mele ? Unii copii se nasc putin bolnavi. Dar inimioara mea este puternica si sanatoasa. Bate mereu: tam-tam, tam-tam. O sa ai o fetita sanatoasa, mamico !
28 decembrie: Astazi parintii mei m-au ucis

Nu cred ca trebuie sa spun mai mult.