Anxietate sexuala

Postata de DobreLuiza cu 11 ani in urma.

Am o relatie stabila de cativa ani, imi iubesc partenerul foarte mult, insa nu stiu ce sa cred, nu ne porivim din punct de vedere sexual sau poate am o problema emotionala/psihologica?
Ca virgina, am avut multe greutati in a face pasul cel mare, chiar daca eu si partenerul meu am incercat sa facem cat mai abordabila situatia. Totul era foarte bine, pana la momentele ce surveneau unei eventuale penetrari. Aceasta problema m-a obsedat mult timp, mi-au crescut anxietatea din ce in ce mai mult. Am decis intr-un final sa trec peste, considerand ca nu poate fi ceva desprins din filme, dar cu toate astea sunt alaturi de persoana ce o iubesc si nu are cum sa nu fie frumos. Desi constienta de asta, am fost dezamagita de prima experienta sexuala si pot sa zic ca din cauza aceasta situatia a degenerat (totusi eram amandoi necunoscatori in domeniu :) ).
In fine, obisnuiam sa-mi placa foarte mult preludiul, nu neaparat actul in sine. Acest lucru m-a inhibat asa de mult incat incet incet nu mi-am mai dorit preludiul din cauza unui eventual act, si de aici un apetit sexual din ce in ce mai mic. Stiu ca ar trebui sa am rabdare datorita faptului ca orgasmul vaginal poate interveni mai greu la femei, sau odata cu timpul, si am avut momente apropiate cat de cat de adevar, adica de orgasm, dar frica de esec imi strica toate momentele si libidoul. Nu stiu cum sa abordez problema, chiar imi doresc sa petrec momente frumoase alaturi de partener; am 20 de ani si mi se pare trist ca am ajuns asa.
Inca ceva: mentionez ca nu am fost niciodata o persoana prea fantezista sau indrazneata, si desi am incercat de cateva ori de curiozitate si a fost bine, nu simt nevoia sa ma masturbez. Sunt foarte multe de spus insa pe scurt cam asta este.
Cum actionez? Multumesc.