Postata de Mihaela Stefliuc cu 11 ani in urma.
la 6 ani...parintii sau desparit. am ramas cu mama si sa recasatorit ptr a 3-a oara. de la 7 la 13 ani am fost abuzata fizic si sexual...atunci sa intrerupt calvarul ptr ca mama sa despartit de acel individ. nimeni nu stia de suferinta mea decat sora geamana care a avut si ea aproape aceiasi soarta. la 16 ani, am cedat si am vrut sa-mi iau viata...dar am fost salvat si a urmat mai multe incercari de sinucidere. dar nimeni nu stia adevaratul motiv decat sora geamana dar ea nu vorbea cu nimeni si nici noi intre noi. la 17 ani am inceput sa vb cu psihologul si psihiatrul. dar anumite lucruri nici acum nu au fost spuse...apoi mi-am scris un jurnal la indrumarea psihologului. mi la gasit mama si ma sunat eu fiind pe patul de spital dupa o incercare de sinucidere. si mi-a zis: ce sunt cu p***aile alea scrise?! apoi...mi-am dat seama ca e inca un motiv de a.mi lua viata. ca nimeni nu ma inteles, si nu ma va intelege vreodata. apoi...am participat la o emisiune de a.mi gasi o sora care nu o cunosteam...e o poveste prea lunga de a o scrie aici...si acolo am spus de abuzuri si toata lumea a aflat. multa lume ma judeca si nu-mi intelege tristetea si gandurile de sinucidere. sunt foarte intense...sunt puternice in adevaratul sens al cuvantului. am fost la TERAPIE DE GRUP, LA PSIHOLOG si merg periodic la PSIHIATRU ptr a lua tratament ptr ca urmez un tratament ptr ca nu pot dormi fara pastile. diagnosticul e: TULBURARE DEPRESIVA MAJORA. EPISOD SEVER CU SIMPTOME PSIHOTICE. lupt cu adevarat sa-mi fac o relatie dar nu reusesc ptr ca nu pot avea o relatie sexuala...am 22 de ani. oare am sa reusesc vreodata sa scap de gandurile si de incercarile puternice de sincidere???? am luptat si lupt...uneori reusesc, uneori nu...
Adauga raspunsacum 11 ani
imi cer scuze ,ca am scris cu lacrimi...in ochii si observ ca am gresit putin la scris.
acum 11 ani
Daca lupti in continuare e foarte bine, numai ca trebuie sa RENUNTI ODATA la trecut.Stiu ca ai suferit foarte mult dar asta nu e un motiv sa te sinucizi.Poate lumea nu intelege ce simti, dar e perfect normal, pt ca numai TU sti ce simti si ai simtit tot timpul, pt ca tu ai trait aceste momente.E foarte bine ca mergi la psiholog, dar din cate vad nu faci mari progrese pt ca nu ti-ai schimbat anumite chestii din gandire.Tine si de structura noastra genetica cum reactionam la stres si evenimente nefericite, femeile sunt mai slabe din punctul asta de vedere dar sunt si barbati destui care nu-si gasesc echilibrul.Incearca sa iti gasesti o pasiune, un hobby.Ai incercat asta?Ai sa vezi ca iti va trece timpul mult mai frumos si vei mai amortiza din aceste amintiri urate pe care le ai.Incearca sa vezi partea frumoasa a vietii, si gandeste-te ca nu toti avem aceiasi viata, dar e de DATORIA NOASTRA sa ne-o facem frumoasa.Si in ceea ce priveste intrebarea de la titlu, raspunsul este: numai TU sti raspunsul, numai TU iti vei rezolva problemele pt ca in viata fiecare si-o face cum vrea, chiar daca si altii ne fac probleme, pana la urma tot noi le rezolvam, si cu ajutor daca avem nevoie, pt ca pana urma viata e plina de incercari.Eu iti spun ca vei reusi pt ca daca continui sa lupti cum chiar tu spui, pana la urma ai sa reusesti, dar totul a tinut si va tine de TINE.Mergi in continuare la psiholog, ia si tratament daca te face sa te simti mai bine, dar crede-ma ca solutia vine tot de la cum iti vei face tu ORDINE in VIATA.Fa-ti un hobby, daca ai prieteni mergi cu iei si distreaza-te, esti tanara, bucura-te indiferent de ce ai patit pana acum, tu trebuie sa SIMTI CA TRAIESTI nu doar la nivel fizic ci si prin activitate.Ar trebui sa te gandesti ca viata e trecatoare si ca iti va parea mai rau decat iti pare acum, daca te apuca batranetea si vei realiza ca nu ti-ai trait viata.E un MARE PACAT sa irosesti DARUL VIETII, e cel mai de pret lucru si trebui sa il valorifici la MAXIM.Priveste viata intr-un mod frumos si optimist si vei vedea ca te vei face bine si dupa aia iti vei putea continua viata foarte frumos si cu zambetul pe buze.Iti urez sa ai noroc si vointa!
acum 11 ani
sunt lucruri din trecut care sunt si-n prezent. cum ca acel individ e acum vecin cu mine'' sa intors acum un an jumatate. il vad si de 3 ori pe zi'' si acolo sus au fost scrise doar o mica parte din prob din sufletul meu''
acum 11 ani
Buna ziua,
Din ceea ce ati scris este important sa nu renuntati nici la psihoterapie, nici la tratamentul prescris de psihiatru. Din nefericire, in depresiile majore interventia psihoterapeutica si tratamentul cu medicamente dureaza in timp, uneori fiind insotitoare constante in viata dvs. Este important sa aveti 2-3 persoane apropiate la care sa apelati in momentul in care gandurile de a va face rau revin si sa aveti un grup/ sedinte individuale de psihoterapie la care sa participati si sa puteti vorbi despre starile dvs. Traumele profunde insotite de o nerecunoastere sau refuz de acceptare din partea unei persoane extrem de importante din viata duc la aprofundarea depresiei.
Va recomand sa nu renuntati la specialistii alesi si sa vorbiti cu ei despre modul in care va simtiti. Daca doriti sa schimbati ma puteti contacta cu incredere.
acum 11 ani
ceea ce ma tulbura cel mai mult ca acel individ care mi-a facut viata un calvar. a fost plecat din tara si sa reintors si acum e vecin cu mine'' si il vad poate si de 3 ori pe zi'' si a fost un soc ptr mine asta'' ma simt vinovata ca nu pot face mai mult ptr mine'' si uneori ma simt vinovata si de trecut. eu vorbesc foarte greu'' nu am pe nimeni alaturi care sa ma asculte cand simt nevoia sa fie oricand si la orece ora ca eu in general naoptea simt nevoia sa vb. eu la terapie nu prea vb si doar ascult...si simt ca nu imi este de ajutor'' eu sunt din Botosani si mie greu financiar sa merg la un alt medic in alt oras ca mi-as dori'' simt ca nimic nu ma mai ajuta...ptr ca acolo e scris doar o parte din prob sunt mai multe ce ma face sa nu vad viata frumos sau ca pe un dar de la DUMNEZEU asa cum spun multi''
acum 11 ani
iau tratament de 6 ani...nu e de azi de maine'' am fost la mai multi medicii in Botosani'' odata chiar am fost salvata... uneori nici taratamentul nu-l mai simt ca isi face efectul...acum 3 sapt am ajuns in spital ca mi-am dat seama ca sa nu fac o p***ae mai bine ma internez ca aveam si sinsomnii...si medicul la extenare dupa ce i-am zis cu lacrimii in ochii ca nu mai fac diferanta intre pastile cand mi le schimba. mi-a zis ca ea a facut tot ce a putut. cand mi sa facut deazepam injectabil tot nu reuseam sa dorm'' uneori sunt disperara ca nu mai stiu ce si cum sa fac'' credeti-maaaaa!
acum 11 ani
Imi dau seama ca este extrem de dificil si ca nu este drept, dar poate cea mai buna alegere este sa va schimbati domiciliul. Stiu ca financiar este extrem de greu. Sunt fundatii care ofera gratis sprijin. In Bucuresti este Fundatia Estuar, dar s-ar putea sa fie si in zona dvs. Uneori si medicii au limite si pacientii asteapta foarte mult de la ei. Adevarul este ca e nevoie de intelegere si rabdare, si timp. Ati actionat foarte bine ca v-ati dus si v-ati internat. Sper sa faceti asta de fiecare data. Chiar daca medicii nu va ajuta 100%, tot e ceva decat 0%.
acum 11 ani
da, si in Botosani a fost FUNDATIA ESTUAR dar acum din lipsa de fonduri sa inchis cred ca ptr o perioada...da, ma internez de cate ori e nevoie. dar de multe ori din pacate ma ia salvarea ptr ca nu mai ajung eu la timp la spital...uneori, am invatat mult pe patul de spital si ma intarit ptr a lupta, ascultand oamenii in suferinta''
acum 11 ani
Mihaela, m-am uitat la cele doua poze pe care le ai la profil. Felul cum te prezinti face o impresie buna. In una chiar zimbesti si bine faci, pentru ca tu ai o valoare a ta, unica, in care poti sa crezi si aceasta sa te ajute sa fii mai sigura de tine.
Acel ins despre care ai scris, acea bruta, daca isi permite sa ti se adreseze in vre-un fel, fara nici o rusine mergi la politia de care apartineti. Asemenea specimene este bine sa fie luate in evidentele politiei, pentru a fi impiedecate sa mai faca rau cuiva. Acum nu mai esti un copil neajutorat, te poti apara si singura, apelind acolo unde trebuie, daca drepturile iti sunt lezate in vre-un fel.
Straduieste-te sa comunici mai mult cu ceilalti, incepind de la salut, la a adresa o vorba de politete. Chiar daca nu ai succes de la inceput fa-ti un obicei din a incerca sa comunici mai mult. Daca ai avea persoane cu care sa vorbesti, ai avea un sentiment de siguranta mai mare, implica-te intr-o activitate, chiar voluntariat. Nu te lasa!
acum 11 ani
multumesc din suflet, ptr acest mesaj!
acum 11 ani
De-ai sti tu ce fericiti ar fi multi oameni care aparent au tot, daca ar mai putea avea puritatea sufletului tau!
acum 11 ani
mi sa mai spus asta, mi-ar placea din suflet daca aveti adresa de facebook sa mai vb. Mihaela Stefliuc e adresa mea
acum 11 ani
mi sa mai spus asta, mi-ar placea din suflet daca aveti adresa de facebook sa mai vb. Mihaela Stefliuc e adresa mea
acum 11 ani
Mihaela, avantajul acestui sait este ca are o deschidere spre ceilalti.
Vorbesti despre ceea ce te preocupa, primesti raspunsuri din unghiuri de vedere diferite sau apropiate, dar nuantate diferit.
Citesti postari actuale sau de pe parcursul mai multor ani.
Ai posibilitatea sa analizezi si sa gasesti o similitudine sau doar sa iti faci o parere pe care daca vrei poti sa o postezi pentru ca de la distanta conturul este mai clar. Cind spun distanta ma refer la faptul ca tu nu esti direct implicata, sau ca inainte cindva, ai fost intr-o situatie asemanatoare si acum pentru tine este mai evident ce se intimpla, decit pentru acel care in prezent se confrunta cu ea.
Din toate acestea rezulta o comunicare diversa, bogata, subtila, care contribuie ca o anumita imprejurare de viata sa te gaseasca mai pregatita decit daca am comunica doar noi doua.
Cu zici?
acum 11 ani
eu zilele astea sunt distrusa'' am aflat ceva vesti proaste'' cu ochiul drept nu mai vad deloc si nu mai poate fii salvat si nu exista operatie'' iar cu ochiul stang mai vad 30% . sunt distrusa mai am un pic si sunt ca un om orb'' simt ca nu mai judec'' nici nu prea am inteles ce ati vrut sa-mi spuneti mai sus'' oricum imi cer scuze'' nu trebuia sa spus''
acum 11 ani
Imi pare rau pt problema asta pe care o ai, dar nu trebuie sa fi suparata ci trebuie sa te aduni si cum ti-am spus mai sus, sa lupti pentru TINE.Stiu e foarte greu ai avut si ai multe probleme, dar incearca TU sa gasesti o cale spre fericire.Ti-am sa-ti gasesti o ocupatie frumoasa, un hobby, ceva care sa te linisteasca, sa fi fericita asta e cel mai important lucru pe care trebuie sa il faci tu.De ce nu incerci sa faci psihoterapie, poate o sa ajungi in cele din urma sa intelegi si ce spun eu, pt ca un psiholog va zice cam aceleasi lucruri ca si mine, medicamentele nu te ajuta decat ca te relaxeaza dar mare lucru nu fac.TU trebuie sa te schimbi in primul rand, sa-ti schimbi perceptia asupra vietii si apoi vei vedea ca daca vei incerca sa fi fericita vei reusi pana la urma, deci totul e sa-ti doresti, sa ai vointa, sa lupti si sa rezisti luptei.Poti face sport, e foarte bun pt trup si minte si te va ajuta ENORM, si apoi poti incepe sa vezi altfel lucrurile.Psihoterapie, sport, si propria ta vointa vor fi cheia FERICIRII tale.Mult succes!
acum 11 ani
Imi pare foarte rau pentru aceasta problema pe care o ai cu ochii. Este firesc ce simti acum si as vrea sa iti pot spune ceva care sa te faca sa iti regasesti speranta.
Se spune ca sunt ascunse caile Domnului, ca El ne incearca dar nu ne paraseste.
Acum eu sunt destul de obosita pentru ca zugravesc, poate nu sunt prea inspirata dar am vrut sa iti spun ceva care sa te incurajeze. Poate situatia nu este asa de grava. Incearca sa obtii si parerea unui alt medic decit acesta care ti-a spus acest prognostic. Iti doresc tot binele.
acum 11 ani
e al treilea medic care imi spune acelasi lucru'' multumesc!
acum 11 ani
Buna, Mihaela!
Pentru ca ai spart tacerea, care era suferinta de neimaginat, ai facut cel mai important pas. Ajutor ai primit de la psihologi si psihiatri, aici ai gasit oameni care.ti sunt aproape si te inteleg.
Eu iti pot recomanda sa vizionezi filmul : The Prince of Tides - Printul Mareelor. Distributie Barbra Streisand, Nick Nolte. Este un film cu mesaj.
Cu bine!
acum 11 ani
Ieri am salvat filmul acesta la favorite, urmind sa-l vad seara; dar din pacate, cred ca datorita traficului mare pe internet, nu am reusit sa il accesez. Azi dimineata am o vazut prima parte, preocupata intrucitva si de activitatile de la orizontul acestei zile.
Un film pe care am sa il vad in intregime si cred ca am sa il si revad intr-o zi, poate chiar azi. Are acea complexitate captivanta.
Barbara Streisand, cineva spunea despre ea, ca este fermecator de urita.
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua