NU MAI POT !

Depresie

Postata de antonescua44 cu 11 ani in urma.

Am ajuns din ce in mai rau .
Nu ma mai pot stapanii , nu-mi mai pot calma nervii si starile mele agitate .
Simt ca am ajuns la apogeu , nu mai pot . M-am schimbat foarte mult , in rau .
Imi e din ce in ce mai rau . . .
Sunt tot timpul stresata si nu ma mai bucur deloc , beau in jur de 3 cafele pe zii , iar uneori mai beau si energizante .
Notiunea de timp la mine nu mai exista , tot timpul ma pun la somn dimineata fiindca numai pot nici macar sa dorm cand ma gandesc cate am pe cap ; De cele mai multe ori plang dimineata , iar apoi dupamiaza trebuie sa ma duc la liceu . . .
Viata mea a ajuns in ultimul hal .
Nimic nu ma mai multumeste nici eu , nici familia si nici ceilalti .
Traiesc degeaba ! Doar ca , sa ma amagesc ca v-a fi bine , DAR oare cand ?
Nimeni nu intelege ca eu am nevoie doar de iubire si atentie , dar ei parca fac totul invers ; cu toti se indeparteaza de mine , de parca as avea ciuma . Stati linistiti dragi mei ca nu se ia ceea ce am eu !
Sunt oare nebuna , am innebunit in incercarile mele de a fi pe placul tuturor si pentru ce , ce am obtinut ... un mare NIMIC !
Ma doare sufletul de ce am ajuns sa-mi fac , sa ma detest atat de tare doar pentru faptul ca ceilalti nu ma vor .
As vrea sa fiu alftel sa ma pot schimba , sa nu-mi pese de nimeni , de ce spun ceilalati , dar din pacate nu pot . Nu sunt stana de piatra , sa nu-mi pese de nimic .
Si totul datorita ghinionului meu pe care il port si sortii mele idioate !
___________________________________________________________________
Uneori as vrea sa cred ca eu nu sunt eu , ca sunt o alta persoana : ca nu m-am taiat , ca n-am vrut sa ma omor , ca nu sufar , ca nu plang , ca nu simt durerea . . . ca tot aceea mi se imtapla este doar un cosmar din care ma voi trezii intr-o buna zi la viata mea frumoasa si la oamenii care ma iubesc , carora le pasa de mine macar putin !
Sunt doar o unealta in mana lor , sunt un nimic ce exista intr-o lume crunta si cruda .
Imi traiesc propria realitate atat de absurd si debusolant .
Caut in viata ceva ce nu voi gasii nicioadata .
N-asi fi crezut ca viata unui om poate fi atat de dura , dar uite ca in lumea asta mare ORICE E POSIBIL . N-asi fi crezut ca pot avea un ghinion atat de mare .
Pur si simplu nu inteleg de ce , sunt un om ca oricare om , cu trairi si sentimente , cu iubiri si dezamagiri atunci de ce eu am parte numai de nefericire ?
Unde e Dumnezeul meu cand am nevoie de el ? Este el oare aici cand am nevoie , daca stig ma aude ?
Daca stig nu ma aude nimeni , nici EL , nici voi , nici macar eu nu ma mai aud !!!!
Voi gasii oare persoana care sa-mi inteleaga durerea mea , macar umpic ?
R:Nu e posibil asa ceva !
Lumii nu-mi pasa de mine , pot sa urlu pe strada ca ma omor , pot sa fiu intr-o balta plina de sange in mijlocul strazii si nimanui nu-i va pasa de mine , de durerea mea !!!
Nimeni nu ma crede , dar eu chiar am o viata foarte trista si plina de nenoroc sunt o dovada vie a neputintei , a durerii ce n-are margini , a fericire ce vine si pleaca la fel de repede ca , si incredea in oameni .
Cat , oare cat o sa mai suport toate astea ?
Imi frica de tot , de viata , de durere , de mine . . . de ce voi face ! Mintea mea e precum un balon l-ai atins , s-a spart , nu stiu cum voi mai reactiona cand voi fi in pragul dezamagirii din nou si din nou .
Nu stiu cum pot descrie ceea ce simt , nu stiu cum sa-i fac pe ceilalti sa ma inteleaga , lor pur si simplu NU LE PASA !
Nimic din viata asta nu ma mai face fericita , nu ma mai multumesc cu ceea ce am , pentru ca defapt nu am nimic . Nimic nu-mi apartine de drept , nici prietena nu-mi apartine , nici iubitul nu-mi apartine si nici macar parintii . Tot ce am eu e defapt nisip , dar oare cum il pot tine in mana cand el se tot desarta ???
As vrea sa cred ca nu sunt singura , as vrea sa nu mai plang , sa nu mai doara , sa nu mai mai tai pentru ca nu merita , DAR nu pot . Sunt inconjurata de doua cuvinte " nu pot " , pur simplu ma doare atat de tare incat nu pot descrie ce durere port .
Sunt un o persoana cu ratiune , cu capul pe umeri cine ar fi crezut ca eu ma voi tai ? Nici macar eu , dar viata ma pus la incercare si am clacat de prea multe ori .
Cand nu mai stiu ce sa fac , aleg sa ma tai in loc sa ma adun si sa-mi reniv , pentru ca sunt si eu om si am limitele mele . Ma doare cand vad ce-mi fac , cum am ajuns , cum sunt , cum nu sunt . . . si toate se trag din aceeasi cauza : iubirii pe care nu o am .
Iubirea le vindeca pe toate , dar daca eu n-am iubire atunci ranile mele cum se vor mai vindeca ??
Ei tot vin si ma ranesc si iar ma ranesc , eu cand ma voi vindeca ?

Adauga raspuns

Raspunsuri (22)

P.S.:

acum 11 ani

____________________________________

http://www.youtube.com/watch?v=A-oYc64wv7I
____________________________________

Raspunde
 
0
 
P.P.S.:

acum 11 ani

Succes!

Raspunde
 
0
 
Pag 2 din 2
Adauga raspuns

Vezi si alte informatii utile

Modalitati de a preveni depresia prenatala Cafeaua previne depresia Cum ne putem feri de simptomele depresiei pe perioada iernii Depresia de iarna si nutritia adecvata ameliorarii acesteia Consumul de nuci inlatura depresia

Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare

sau adauga o intrebare noua

Adauga o intrebare noua