nu am motivatie

Depresie

Postata de mady1919 cu 13 ani in urma.

cum poti sa traiesti zi de zi atunci cand ramai fara o minima motivatie?spre ce sa mi canalizez gandurile ca sa nu mai vad totul fara sens?am 25 ani,am incheiat o relatie de 9 ani,am venit intr-o alta tara,sa uit si sa incep de la zero.dar nu am nicio implinire in niciun plan.nu exista garantia ca situatia asta se va schimba intr-o zi si gandul asta ma inebuneste,vad orice iluzie cat de mica cum se spulbera fara mila.
oare sta in mainile noastre sa facem ceva,sau efectiv situatiile se intampla de la sine?m-am zbatut sa merg inainte,insa nu mai am putere cand lucrurile nu merg si nu depind de mine.am atacuri de panica si iau un tratament,insa pe termen lung nu stiu cum sa fac fata.ma trezesc dimineata si simt un mare gol si parca sunt intr un intuneric din care nu mai ies...

Adauga raspuns

Raspunsuri (41)

snickeritza

acum 13 ani

imi pare foarte rau pt tine.probabil esti in prag de depresie...nu astepta sa vina soarele si pe strada ta...cauta-l tu.iesi la plimbare,cumparaturi,cunoaste oameni noi,fa lucruri care-ti fac placere,citeste o carte.viata nu se termina la o relatie esuata.esti prea tanara sa fii asa singuratica,gandeste pozitiv,viata e frumoasa:)

Raspunde
 
0
 
cristina

acum 13 ani

stiu ce simti....Am tercut si eu prin asa ceva.Important e sa gasesti ceva care sa-ti trezeasca interesul .
Incearca sa citesti,sa pictezi....Trebuie sa descoperi ceva ce te motiveaza,ceva care sa te faca sa fi multumita de tine,de realizarile tale..indiferent cat de mici sunt aceste realizari .

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

eu abia acum am inteles ce inseamna"sa suferi"si acum respect mult mai mult orice persoana care a trecut printr-un moment critic,poate asta e lectia principala din tot ce traiesc momentan.dar mi-as dori sa fie doar o etapa,sper sa existe o iesire din starea asta..o iesire pe care eu nu o vad acum,speranta asta e singura care ma face sa ma ridic din pat,sper sa nu o pierd si pe asta...multumesc de sustinere!!!!

Raspunde
 
0
 
Jan

acum 13 ani

Salut
Cu cat ne zbatem mai mult,ne scufundam mai mult in neputinta .
Motivatia trebuie sa o gasesti in interior nu in afara ta .

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

exact,tocmai"neputinta"este ceea ce ma inebuneste.cateodata a "face tot posibilul"nu este de ajuns si e greu de acceptat.imi fac foarte bine cuvintele voastre si sper sa fiu si eu capabila intr-o zi sa sustin pe altcineva,macar pt asta sa-mi serveasca toata nebunia prin care trec..

Raspunde
 
0
 
Mircea

acum 13 ani

buna, imi pare rau sa aud asta .. incearca sa faci o pasiune din ceva .. ce te incanta inca de cand erai mica .. asculta muzica .. citeste o carte uite-te la un serial si treptat o sa iti treaca starea de depresie . ai grija de tine !

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

incerc sa fac lucruri marunte care sa ma faca sa ma simt mai bine,dar mi se pare ca in fond ma mint singura,ca nu am o baza stabila.am o permanenta senzatie ca totul se poate schimba intr-o secunda si pot pierde totul,asta pt ca acum 4 luni aveam o persoana langa mine in care aveam incredere,aveam planuri,sperante...in asa putin timp,viata mea a luat-o razna:sunt intr-un oras in care oricat as merge pe strada nu vad o fata cunoscuta,nu am idee cum o sa fie viata mea peste un o saptamana..o sa incerc sa am rabdare,poate asta imi lipseste cel mai mult,poate asa o sa vad directia in care sa merg..

Raspunde
 
0
 
Nirolf

acum 13 ani

Cand orasul te "ineaca", este timpul sa te muti la tara. In epoca aceasta, a consumerismului, s-a ajuns acolo ca omul este cel mai consumat. Toti trag de tine: boss-ul de la serviciu, bancherul, mall-ul, n firme se bat pe capul tau ca sa iei produsele lor care "is cele mai bune" da'' toate la fel...
Lucrul care ar echilibra cel mai rapid balanta asta ar fi ca sa intre cineva in viata ta, cineva care nu este afectat de spiritualitatea aceasta materialista. Cineva care sa daruiasca si sa ceara intai de toate afectiune. Poate fi un caine sau alt "pet" animal de casa, poate fi o reimprospatare a relatiei cu Dumnezeu, poate fi lucrul voluntar cu copiii de la orfelinate, cu copii cu disabilitati. Poate fi, cum am zis la inceput, mutatul la tara, schimbarea lucrului la birou cu o munca mai intens fizica, poate fi formarea unui hobby ca gradinaritul, horticultura, acvaristica, apicultura, etc.

Raspunde
 
0
 
Charger

acum 13 ani

Apuca-te de culturism si nu mai lamenta!

Raspunde
 
0
 
arminacasian

acum 13 ani

sunt de acord cu Jan, motivatia trebuie sa o gasesti in tine.si ce daca s-a termiat o relatie de 9 ani? nu ai murit! schimba ceva la tine! nu trai in trecut.vorbeste cu cineva! zi de zi , ora de ora, saptamani, luni la rand, povesteste-i cuiva prin ce treci , pana nu vei mai simti nevoia sa povestesti.atunci iti vei da seama ca ai trecut peste un prag important.fiecare are probleme, iar eu iti spun din proprie experienta ca te ajuta foarte mult sa vorbesti....daca nu ai cu cine, scrie.....la infinit, aceleasi lucruri, pana nu vei mai simti nevoia sa te gandesti la trecut.apoi, vei trai.dar nu cu disperarea ca esti singura! nu refuza nici o invitatie, nu rata nici o ocazie de a iesi din casa,chiar si pentru a cumpara o paine!daca ti-ar povesti fiecare persoana care iti citeste articolul, o parte din viata ei, ai realiza ca toti trecem prin viata suferind,,,,puterea e in tine! nu lasa suferinta sufleteasca sa te distruga! fixeaza-ti un scop , oricare ar fi el, de a schimba ceva in jurul tau....chiar si banalul gest de a lua de pe jos un ambalaj aruncat neglijent de cineva si de a-l arunca la gunoi, iti va face sufletul sa vibreze de bucurie...sau de a ajuta o batrana sa care o sacosa...orice.....ai schimbat ceva ! si te vei simti mai bine! asta nu inseamna ca trebuie sa iti faci ca scop ajutarea altora, ci doar ca mici gesturi de bunatate iti vor inviora starea.si nu uita! speranta nu moare niciodata...undeva, este sufletul tau pereche,,,,,undeva , cineva este in aceiasi situatie ca tine....cauta acea persoana, caci , din ce am citit, esti o persoana careia ii e frica de singuratate.dar ai grija ce compromisuri faci.iesi chiar acum si fa o plimbare, priveste cu atentie in jurul tau, lumea este surprinzatoare...tu esti surprinzatoare.....cine stie,,,poate cand te vei intoarce vei povesti sau vei scrie ca ti-au zambit cateva persoane......mult noroc in viata si traieste prezentul, gandindu-te la viitor!

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

multumesc pt sustinere.chiar imi este teama de singuratate si chiar nu pot sa mi valorez existenta decat prin ceilalti,poate si din cauza ca toata viata(de la 16 ani pana in prezent)am trait intr-o relatie stabila,in care am impartit totul si nu stiu sa traiesc altfel.stiu ca trebuie sa traiesc pt mine insami.vad in jurul meu atatia oameni care traiesc din inertie...nu vreau sa ajung asa.si mai am o mare teama:in relatia mea,am pus tot ce era mai bun si totusi a esuat,asta m-a facut sa-mi pierd increderea in mine si in faptul ca sta in mainile mele sa fac lucrurile sa mearga.sper sa ma recuperez incet incet.inseamna foarte mult pt mine orice opinie venita din afara pt ca mie imi e f greu sa gandesc lucid acum.

Raspunde
 
0
 
absolutme

acum 13 ani

Chiar daca depresia este o stare de simtire, ceea ce face greu sa iesi din ea este gandirea... toate gandurile se invart incerc si oricat ai incerca sa gasesti o solutie gandind fiecare pista pe care o apuci mental se incheie cu "si unde o sa ajung cu asta", "si cat ma pot minti asa", "la ce bun pentru ca tot imi lipseste ..."

De aceea incearca sa faci fara sa gandesti o vreme la ce bun e. Stiu e greu, e contrar modului in care am fost obisnuiti dar asa poti iesi...
Daca mintea nu mai are nici-o claritate cauta solutia in afara ei. Actiune si simtire in loc de gandire... nu te poti forta sa simti ceva dar te poti convinge sa faci ceva fara a te gandi la rezultat, doar ca sa-l faci

Sportul e una dintre cele mai bune cai... si nu te gandi la ceva complex, alearga, plimba-te cu bicicleta, ceva ce poti face azi ... acum!

In ce oras locuiesti, poate iti pot da cateva sugestii locale...

Si uita-te la asta: http://www.youtube.com/watch?v=VD5BEmJvUJU

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

pun acest video intre alte cateva articole si melodii pe care le-am adunat sa le am la indemana in momentele de"intuneric".
exact,trebuie sa-mi schimb total perceptia asupra vietii si un pic am facut-o pt ca am"scapat"de presiunea aia sociala bolnava din mediul in care eram,cum ziceam acum sunt in alta tara(san-sebastian,Spania),e un oras superb,cu iesire la mare,insa decate ori vad ceva frumos,in mintea mea zic"la ce folos daca nu impartasesc cu nimeni",insa o sa lucrez la a-mi schimba perspectiva,nu de altceva,dar sunt sigura ca exista si"mai jos" de atat si daca voi fi in o situatie si mai rea,efectiv nu o sa mai am pic de putere sa ies.ms mult!

Raspunde
 
0
 
Mari50

acum 13 ani

inteleg ce simti , dar cred ca ce e gresit in modul tau de a gandi este ca te raportezi in relatii si realizari la alte persoane .Cel mai bine te ajuta sa te pui pe tine pe primul loc gandeste tot timpul "EU SUNT IMPORTANTA", si incepe sa privesti in jurul tau din aceasta perspectiva.Ai sa vezi ca cerul e albastru si iarba verde si respira cu putere sa simti aerul. Asta iti da putere si curaj.Daca ai atacuri de panica judecale nu te lasa prada lor , analizeazale de ce, cum, si recunoastele ca atare (iti spun din propria experienta ca merge, eu nu puteam sa stau in mijlocul oamenilor ca intram in criza) Dar daca crizele de panica sunt puternice sub tratament, si nu le poti stapani inseamna ca tratamentul nu e bun. Eu cand am primit tratament dupa 3 zile puteam deja sa-mi controlez starile.Pe mine ma ajutat mult si muzica vesela ritmata puternic si plina de optimism (in general ritmurile latino pt. gimnastica ritmica,chiar daca nu faceam gimnastica). Citeste bancuri si forteazate sa fii vesela tot timpul.Repeta ca pe o mantra "EU SUNT IMPORTANTA SI TOTUL SE REZOLVA CU BINE PENTRU MINE". Asta iti da putere si incredere.Nu gandi ala are si poate si eu nu, e foarte gresit ,...doar EU am pot si voi reusi pentru ca sunt puternica curajoasa si EU contez pentru mine si nimeni altcineva. Eu am reusit asa sa-mi revin si am fost aproape dincolo de marginea prapastiei, dar am si foarte multa ambitie pentru ca,...EU SUNT IMPORTANTA.

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

atacurile de panica pornesc de la faptul ca ma gandesc ca NICIODATA nu o sa mai vad o persoana care a fost practic cea mai importanta pt mine,sau ca NICIODATA nu o sa am o viata "normala".acest"niciodata"ma inebuneste,nu pot sa-l accept..
In plus,as vrea enorm sa adorm si sa ma trezesc dupa ce trece luna decembrie.ma doare tot ce are legatura cu sarbatorile,cu faptul ca esti cu"cei dragi"in perioada asta.Daca supravietuiesc lunii decembrie...o sa fie mare lucru :( faptul ca stiu ca nu sunt singura in situatia asta,ma face sa sper ca sunt si eu la fel de puternica pentru a depasi etapa asta,ca multi altii..

Raspunde
 
0
 
alexa

acum 13 ani

Ai rabdare ca lucrurile bune vin, dar vin mai greu.
Intre timp cauta sa faci lucrurile care iti placeau odata, citeste carti de psihologie, chiar du-te si la un psiholog ca sa inveti sa te cunosti mai bine, roaga-te mult si incearca sa oferi celorlalti atentie si dragoste mai multa in aceasta perioada chiar daca pare greu sa iti indepartezi gandurile de la starea ta.
Aranjeaza-te, fa-te frumoasa, pentru tine si iesi in lume. Sigur te va remarca cineva.
Bafta.

Raspunde
 
0
 
cristina mihaela3

acum 13 ani

Ce sa zic... si eu trec in acest moment prin ceea ce treci si tu cu o mica diferenta ca eu inca nu am facut inca pasul de a-l parasi fizic...psihic e parasit de mult timp si port o suferinta constanta, cu el langa mine...Insa incerc in fiecare zi sa ma incurajez sa-mi dau forta de a face si pasul urmator ruperea definitiva pe care am amanat-o de foarte mult timp.Neintelegeri vor fi in toate relatiile importat este sa existe cel mai important lucru:iubirea...restul se rezolva de la sine.Mult curaj,mult respect de sine si capul sus.

Raspunde
 
0
 
mady1919

acum 13 ani

eu am trecut prin multe de-a lungul relatiei si acum,dupa despartire,mi-as dori enorm sa mai am posibilitatea de a aplica ce stiu acum si cem vad acum lucrurile...dar nu se poate pt ca stiu ca intodeauna ORGOLiUL lui a cantarit mai mult decat orice si daca vreodata s-ar intampla"minunea"sa treaca peste orgolui si sa ma caute,atunci as stii ca EL e barbatul vietii mele,dar stiu ca nu va fi asa(barbatul vietii mele-daca ar exista-ar stii sa spuna"imi pare rau"sau"e omenesc sa gresim").
acelasi lucru mi s-a intamplat si mie:am adunat multe frustrari si dupa muuult timp,am decis sa-l "infrunt",vorbind deschis despre tot ce simt,imi asumasem ca va reactiona rau,dar totusi ma gandeam"e el,va intelege"...nu a inteles.sper doar ca a fost decizia corecta sia sa cum mi-a comentata cineva aici,intr-o zi o sa zic ca am pierdut pe moment doar pt a castiga ceva/cineva mai bun...chiar sper

Raspunde
 
0
 
coribia

acum 13 ani

nu pierde timpul linga cineva care nu mai inseamna nimic....decit obisnuita!eu am facut asta...dar am gresit! nu se v-a schimba nimic in bine....cind ceva se rupe totul este in zadar!!

Raspunde
 
0
 
cinevaB

acum 13 ani

Eu iti pot spune ca nimic nu e intamplator, tot ceea ce se intampla se intampla cu un sens in viata. Daca pierdem pe cineva drag, daca pierdem persoana pe care o iubim, sau credem ca o iubim, daca ne pierdem intr/un orsa strain, daca pierdem un loc de munca sau orice altceva...totul are un sens sa stii!!!Ne despartim de o anumita persoana dupa o relatie lunga...da, dar asta se intampla pentru ca o alta persoana trebuie sa apara in viata noastra, persoana cu care ai trait 9 ani nu era cea cu care trebuie sa iti continui drumul in viata, este altcineva care va aparea mai devreme sau mai tarziu!!!!Fratele meu s/a despartit de prietena lui dupa 6 sau 7 ani si a avut aceleasi dureri ca tine in suflet, a spus atunci ,, nu voi mai iubi pe altcineva niciodata, nu pot sa traiesc fara ea, este universul meu, este tot ce am,,. Ei bine nu este asa, universul tau este alcatuit din mult mai multe ca de ex: familie, prieteni, natura, soare, cer....si asa mai departe. Fratele meu considera si el ca nimic nu mai are sens in viata si ca nu are de ce sa mearga inainte, altcineva NU VA MAI EXISTA. Cu ajutorul nostru, al familiei a putut trece peste...in timp, dar greu! Insa stii care e situatia lui actuala? dupa 2 ani de zile s/a indragostit si iubeste si este cu altcineva....totul pare atat de normal acum pentru el, sa iubeasca o alta persoana sa traiasca etc. Persoana cu care a fost inainte nu era persoana cu care trebuia sa fie acum, a pierdut o persoana si a gasit o alta persoana mult mai buna...deci ce se intampla se intampla pentru ca ceva bun trebuie sa vina, ceva mai bun trebuie sa vina iar noi trebuie sa traim si sa credem ca ceva mai bun va aparea in viata noastra. Insa nu traim numai pentru cel de langa noi ci traim si pentru familie, prieteni, pentru natura pentru tot ceea ce ne inconjoara. E atat de frumos sa te trezesti si sa poti vedea soarele pe cerul albastru, sa poti vedea pomii verzi, florile si tot ce te inconjoara...crede/ma, ceea ce noi avem altii nu au si nu vor avea niciodata!!!Persoanele bolnave sau cu handicapuri sau mai stiu eu ce....nu se pot bucura de viata asa cum o poti face tu in acest moment. stiu ca ceea ce spun acum suna atat de ciudat in urechile tale, tu nu crezi ca poti vedea nimic buna acum insa trebuie sa vezi ca ceea ce esti si faptul ca traiesti si esti sanatoasa este cel mai bun lucru care ti se poate intampla. Eu vorbesc din afara, probabil te gandesti ca mi/e usor sa vorbesc, nu trec eu prin asta, tu treci....da e usor sa vorbim din afara dar stiu din experienta ca trebuie sa itit schimb modul de gandire si trebuie sa vezi ca universul tau era mult mai larg decat persoana cu care ai trait 9 ani. Stii ce imi spun eu intotdeauna?Nimeni nu este obligat sa stea langa tine o viata, oricine poate pleca mai devreme sau mai tarziu, fie ca nu te mai iubeste fie ca nu mai e fericit fie ca si/a gasit in alta parte fericirea...ideea este ca trebuie sa fii constient ca nu e obligat traiasca o viata langa tine si trebuie sa intelegi si sa accepti ca in viata oamenii vin dar cateodata pleaca. Dar pleaca pentru ca o alta persoana trebuie sa vina....mai devreme sau mai tarziu! Suferi, enorm, dar te ridici....eu svorbesc acum dar cred ca as suferi si eu enorm daca persoana langa care traiesc ar pleca de langa mine insa trebuie sa iti gasesti forta in interior sa lupti si sa mergi mai departe pentru soare, vant, pomi, flori, aer....si tot ce te inconjoara!!!Parerea mea e ca ar trebui sa vb cu cineva de specialitate, sa u se agraveze starea ta, depinde cat de tare esti ca persoana. Eu am vorbit cu un psiholog cand am avut probleme si sa stii ca m/a ajutat enorm, mi/a deschis ochii si m/a facut sa inteleg multe lucruri, este incredibil cat de multe se poat face numai prin vorbe...iar daca tu zici ca vorbele noatre te ajuta inseamna ca poate ai nevoie de un psiholog. El stie cel mai bine sa iti vorbeasca si sa te faca sa intelegi ca totul are un sens. Eu am avut paret si de un psiholog foarte bun!!! Eu iti doresc sa iti fie bine si sa realizezi ca ar trebui sa fii fericita pentru tot ceea ce ai acum si ca daca s/a intamplat, s/a intamplat cu un scop pe care il vei vedea mai tarziu si probabil te vei uita in urma si vei spune ,,daca nu pierdeam acea persoana nu te mai intalneam,,. Ai grija de tine si bucura/te de tot ce te inconjoara!!!!Sanatate si forta!!!

Raspunde
 
1
 
Pag 1 din 3
Adauga raspuns

Vezi si alte informatii utile

Modalitati de a preveni depresia prenatala Cafeaua previne depresia Cum ne putem feri de simptomele depresiei pe perioada iernii Depresia de iarna si nutritia adecvata ameliorarii acesteia Consumul de nuci inlatura depresia

Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare

sau adauga o intrebare noua

Adauga o intrebare noua