Postata de elen@ cu 14 ani in urma.
incep prin a va spune tot ce ma deranjeaza si sa discut despre toata viata mea p care o ascund in realitate si lucru asta ma macina intr-un fel.am 17 ani acum un an am ramas insarcinata si am ales sa fac avort din cauza ca sunt prea mica am scoala ,numi permit ,mama cred ca facea crize daca afla.nici macar nu a fost problema sa ma duc cu cineva mare am dat doar banii iar lucru acesta sa rezolvat dar psihicu meu sa deteriorat sa spun asa.la inceput nu miam dat seama de ceea ce facusem,faza prosta e ca sa aflat la colegii mei la prieteni si incercam si incerc inca sa ascund lucru asta deoarece nu vreau sami dezamagesc familia ma simt ca o criminala ,nu ma gandeam niciodata sa faca asa ceva daca ma credeti,,doctorul mia zis sa incep sa iau aticonceptionale logest nu am avut nici un fel de probleme cu avortul nici cu aticonceptionalele dar fumez iar de trei sdaptamani am durere la inima doctoru de familie mia zis ca poate din cauza la stres ,oboseala,miam facut analizele toate bune,am fost la cardiolog mia zis ca nu am cum sa am probleme cu inima dar mai dat magne b6 si calciu pentru tratarea acestei probleme ....tin sa va spun mie frica si de moarte ,sunt marcata de orice subiect ce include imbolnavirea .am cosmaruri poate subconstientul meu lucreaza la ceea ce am facut acuma un an adik avortul sau sunt prea fricoasa .oare cum pot scapa de toata acestea ?ceilalti ma considera o fata puternica dar poate vad ce este in afara ptr ca in interiorul meu sunt f slabita .sper ca nu vam plictisit cu povestea mea dar aveam nevoie sa ma descarc intrun fel ...datimi un sfat va rog sa scap de toate aceste
Adauga raspunsacum 14 ani
uneori trebuie sa faci alegeri importante numai ca trebuie sa vorbesti cu cine trebuie saceri sfaturi,depresia e un lucru urat si uneori poate nu ai scapare:((
acum 14 ani
Experienta prin care ai trecut este una care afecteaza puternic orice adult, cu atat mai mult pe cineva la 17 ani. Ai dreptate: sunt alegeri pe care suntem nevoiti sa le facem, desi am vrea sa nu trebuiasca. Si mai ai dreptate ca esti intr-adevar puternica, dar asta nu inseamna ca nu esti si sensibila, ca nu suferi daca esti ranita. Desigur ca a nu te putea sprijini pe parinti intr-o astfel de situatie iti solicita toate fortele, si ai impresia pe care o traiesti si tu, ca in interior nu mai rezisti, si trebuie sa poti macar discuta cu cineva toate cate ti s-au intamplat. Probabil ca posibilitatea ca parintii sa afle este cea care te afecteaza si iti provoaca simptomele pe care le descrii, o situatie cu atat mai grea cu cat tocmai de ei ai avea nevoie in astfel de momente.
Cred ca ai putea sa incerci macar imaginar sa ai o discutie cu unul din ei - cel care crezi ca te-ar intelege cel mai bine, chiar daca ar fi sa auzi tocmai lucrurile de care te temi. Asta te-ar pregati pentru o discutie reala, pe care o vei avea intr-o zi. Parintii sunt cei care judeca, dar tocmai de aceea sunt si cei care pot sa inteleaga si sa ierte (chiar daca mai tarziu). Nimeni nu va putea face asta in locul lor, si pana atunci, "subconstientul" cum il numesti tu, incearca sa le tina locul, sa faca ceea ce ar trebui sa faca ei in realitate.
Probabil ca este greu sa te gandesti la o asemenea discutie, iar daca nu crezi ca ar fi posibila (cel putin, nu curand), e bine sa alegi o alta persoana care sa te sprijine intre timp.
acum 14 ani
va multumesc pentru tot ce ati scris dumneavostra ma ajuta foarte mult in primu rand ca nu ma condamna-ti sau imi reprosati cum au facut-o alti,am incercat sa vorbesc cu altcineva dar se pare ca nu a fost bine pentru ca sa auzit la tot grupul de "prieteni".Mai incerc sa vb cu prietenul meu despre asta dar observ ca il deranjeaza, nu se simte la locul lui cand deschid acest subiect .sa va spun sincer nu mas vedea sa discut tema aceasta cu mama mea mie prea rusine de mine de gestul meu sper ca acest lucru nu se va afla pana la ea ca mas simti si mai prost decat acuma.va multumesc
acum 14 ani
In cazul in care nu aveti la cine apela si (presupun) nu dispuneti de bani pt a merge la consiliere in cadrul unui cabinet psihologic, va recomand serviciile F.I.C.F. (Fundatia Internationala pt Copil si Familie), unde puteti beneficia gratuit de un sprijin temporar, pana gasiti o solutie pe cont propriu. Adresa este http://ficf-romania.ro/
Mult succes!
acum 14 ani
cred ca ai putea gasi un preot mai intelegator caruia sa ii explici totul. Eu la aceeasi varsta am facut un avort, tot singura, doar prietenul meu mi a fost alaturi si imi este si acum. nu regret ca am facut o ci doar ca am omorat acel copil nevinovat!!! cand o sa ai posibilitatea o sa botezi un alt copil si o foarte mare parte din vina o sa ti se stearga, crede ma:) insa incearca sa te eliberezi si sa nu te mai gandesti la asta fiindca exista riscul instalarii depresiei mai ales primavara cand astenia e in floare:D asta e, gandeste te ca viata oricum merge mai departe si trebuie sa te gandesti la tine in primul rand! un preot intelegator te poate aduce la liman fiindca iti va spune ce ai de facut in acest caz si numai prim faptul ca stii ca vei scapa de aceasta povara te vei simti la fel ca inainte! iti doresc tot binele din lume!:*
acum 14 ani
daca ai nevoie sa dicuti cu cineva poti sa ma intrebi orice vrei tu la id mess: [email protected]
acum 14 ani
buna naomi ...mersi de sfat vroiam sati spun ca am bagat id-ul tau in lista mea de mess sper ca vom mai putea vorbi ...si eu sunt cu acelasi baiat dar discutia asta il incomodeaza mult poate intr-un fel se simte vinovat ,a fost o greseala din partea la amn2 ptr ca nu neam protejat si sper sa trec peste asta .pup:*
acum 14 ani
Draga Elena esti la inceput de drum , ai facut lucruri care te impovareaza...eu te sfatuiesc sa incerci sa lasi trecutul in urma...iarta-te in primul rand tu...esti o fata buna.Nu iti fac teorie de nici un fel,fiecare are tot felul de incercari in viata,nimeni nu invata din greselile altora,asta e sigur.Sa nu razi de ce iti voi spune:ia o coala de hartie si scrie ce iti doresti sa ti se intample...vizualizeaza...nu trebuie sa arati ce ai scris,e secretul tau...Ce vei scrie se va realiza.M-as bucura sa aflu cum o mai duci!Eu sunt o bunica care va implini luna aceasta 62 de ani.Fii fericita!
acum 14 ani
va multumesc foarte mult de sfatul dumneavoastra cu siguranta o sal iau in considerare....va doresc un calduros la multi ani si multa sanatate ....incerc sa trec peste asta a trecut un an dar parca totul sar fi intamplat ieri trecutul face parte din viata noastra nu stiu daca o sa uit sau nu ....oricum in viata asta o sa apara mult mai multe obstacole si cred ca trebuie sa avem numai puterea sa trecem mai departe nu sa ne lasam pagubasi....multumesc:*:*
acum 14 ani
Tu nu vei da socoteala acum la ceea ce ai facut ci la "judecata" oricare va fi ea, si sa stii ca acolo nu conteaza faptele, si caracterul tau, mai mult gandurile si crede-ma la cat iti pare de rau caracterul tau e incomparabil mai bun decat al altor persoane. Ne este dat sa gresim si nu merita sa iti petreci ore, zile, luni din viata ta gandindu te la asta. Bine ca esti sanatoasa, regreti, DIN GRESELI SE INVATA! Dumnezeu nu spune: in data de 05.07.2009 ai injurat pe careva sau ai facut avort la spitalul cutare, El zice: ti a facut placere mai mare sa spui o vorba buna decat sa injuri pe cineva, ti a parut rau de greseala aceea si ai devenit sensibila la astfel de situatii etc. Nu spun ca e bine ceea ce ai facut dar te a ajutat sa urci pe o scara a maturitatii intr un sens bun! Deci ai devenit o persoana mai buna! D e acum inainte trebuie sa stii sa te protejezi indiferent de ce spune prietenul, daca valorezi cu adevarat sanatatea ta si viata din tine! Incearca sa iti sfatuiesti si prietenele tale si poti sa le povestesti fara rusine daca ai siguranta ca nu vor afla parintii, te vei simti mult mai bine dupa ce povestesti experienta ta mai multor persoane! Vei avea surpriza sa constati ca 70% din prietenele tale au facut acelasi lucru ca si tine! Asa ca stai linistita nu e ceva grav daca tu totusi constientizezi gravitatea:)) era mai grav daca nu constientizai! Succes la invatatura si SANATATE!
acum 14 ani
exista anumite persoane care ma pot incuraja si prin felu tau de a scrie miam dat un fel de optimism decare aveam nevoie ....te pup si iti multumesc :*:*:*
acum 14 ani
o sa treci si de asta ,draga mea,in veata sunt tot felul de incercari,ma i greu ,mai usor,trecem peste toate.
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua