Postata de Daniela531 cu 5 ani in urma.
Buna ziua,
Am 51 de ani, un serviciu bun, o familie dar nu mai am eu pofta de nimic, nu ma mai bucura nimic. O vreme de 10 ani, la serviciu imi dadusera sa ma ocup de doua activitati concomitent. La inceput parca nu am simtit atata greutate dar pe masura ce au trecut anii am inceput sa ma stresez si sa simt ca nu le mai pot face pe amandoua. Am reusit sa scap de una dar tot nu mai pot muncii. Nu ma pot concentra, mai inversez cuvintele, uit, nu ma pot exprima, nu pot lega o fraza cum trebuie, ma simt obosita in permanenta, parca nici nu mai stiu ce trebuie sa lucrez. Capul imi sta inclinat spre dreapta, tremur in conditii normale dar in special cand am emotii sau ma enervez iar enervatul este tot mai des si mai agresiv, imi sare tandara din orice. Mai nou ma doare capul inspre ceafa in partea dreapta.
Acum 9 ani am fost diagnosticata cu neoplazie de col si am fost operata.
Locuiesc cu sotul in apartamentul mamei mele care o perioada a locuit la tara. Acum 4 ani mama a facut un AVC in urma caruia a ramas cu o semipareza pe partea stanga si de atunci locuieste cu mine. Ea are si un picior amputat asa ca nu se poate intretine singura. Eu o spal, merg cu ea la medic dar este rautacioasa. Cand vreau sa ies in oras trebuie sa am un motiv important sa ies, adica sa fac cumparaturi, sa achit ceva facturi, etc. altfel ma intreaba dupa ce ma duc. Daca ii atrag atentia cand rastoarna ceva sau daca barfeste vecinii de rau imi spune ca ea nu are dreptul la nimic, ca ma port urat cu ea, ca doreste sa moara, ca o intretin pentru ca nu am incotro iar eu ma enervez extraordinar de tare. Ma jicneste atat pe mine cat si pe sot. Apartamentul nu vrea sa-l treaca pe numele nostru pentru ca mai am o sora si care nu este de acord pana la decesul mamei sa fie apartamentul meu. In concediu nu am fost de 20 de ani, cat a stat la tara mergeam la ea sa muncim (reparat garduri, sapat pamant, cules porumb, etc) Simt ca nu mai fac fata nici la munca si nici acasa.
Tata a decedat acum 20 de ani, ajunsese alcoolic, s-a sinucis. Toata copilaria si adolescenta am trait intr-o cearta continua.
Credeti ca am o problema de comportament? As merge la un medic dar nu stiu la ce specialitate. Nu as vrea sa zica ca bat campii. Medicul de familie mi-a recomandat vitamine si calciu. Mi-e teama ca atata suparare sa nu fac cancer. Simt ca i-am distrus viata sotului prin faptul ca a stat langa mine, ma suporta atat pe mine cat si pe mama.
Inainte aveam grija de mine, ma fardam, ma imbracam elegant iar acum nu mai vreau decat blugi si bluza iar un ruj nu am mai pus pe buze de 10 ani. Cand trebuie sa mergem la un eveniment caut tot felul de scuze sa nu merg.
acum 5 ani
Draga Daniela,
Se pare ca sunt multe motivele care te-au influentat negativ, punandu-si amprenta asupra ta si care te-au determinat sa ceri ajutor. De la copilaria nefericita, petrecuta in certuri, la munca excesiva, apoi sinuciderea tatalui, acum AVC -ul mamei. Se pare totusi ca ai vrut sa o ajuti pe mama si din salvator ai devenit victima ei. Sunt multe traume care ar trebui vindecate, ca sa poti reactiona fara sa te mai superi , dupa cum spui si sa ai o viata armonioasa.Toate aceste dureri nu mai pot fi duse, iar corpul tau somatizeaza. Ar fi bine sa consulti un psihoterapeut si un medic neuropsihiatru. Exista si boli ale sufletului care au nevoie de vindecare. Traim intr-o societate civilizata si nu ai de ce sa te rusinezi ca ceri ajutor, te asigur ca vei fi inteleasa si acceptata asa cum esti.
Sanatate multa si curaj! Oamenii cei mai puternici cer ajutor.
Cu drag,
Psihoterapeut Marina Lucica Balea
acum 5 ani
Va multumesc mult pentru raspuns.
Sper sa am puterea de a face ceva si pentru mine sa ma pot bucura de viata.
Cu stima
acum 5 ani
Cautati cartile domnului Serghei Nicolaevici Lazarev. Il gasiti si pe youtube si facebook. Incepeti cu cartile. Veti gasi multe raspunsuri
acum 2 luni
Doamne, sinteti încă f tinara, a venit timpul sa va îngrijiți și de dumneavoastră, sa va iubiți , sa va vreți binele cu adevărat. Este extraordinar ca va îngrijiți mama, dar nu puteți sa va distrugeți complet pe dvs și pe soțul dvs. Există soluții la toate....Înainte de toate mergeți urgent la dr la psiholog, la neurolog căci corpul dvs striga după ajutor.
Dacă dvs cadeți la pat , faceți un AVC, , cine va îngrijește? Aveți o datorie fata de mamă, ok dar du cu pierderea vietii dvs. Nu este deloc tirziu , va rog începeți sa vizitați doctorii, și luați-vă timpul sa va odihniți și sa faceți lucruri plăcute care va aduc bucurie. Sigur ve_ți reuși. Soțul va așteaptă sa fiti din nou o femeie care știe sa dea fericire și sa primească fericire....mici gesturi , cumpărați-vă ceva, mergeți la coafor, ieșiți cu Soțul și gândiți-vă doar la voi doi, veți reuși, A-ți suferit prea mult, dar acum puteți sa faceți CEVA ptr dvs , fericirea nu pica din cer dar i țineți mina și o veți avea. Sa știți ca o zic cu convingere căci știu ca puteți. V-ați sacrificat atit de mult ptr alții, acum aveți o nou job , sa faceți orice sa va simțiți bine , sa va iubiți Soțul și sa primiți dragostea lui și a celor din jurul dvs . Nu plecați urechea la bârfe rele, ci la faptul ca sinteti un om bun și darnic. Gura lumii nici pamintul nu o astupa. Va îmbrățișez și chiar va sint alaturi din toată inima...Curage, sinteti capabilă, veți reuși
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua