Postata de ana1lia cu 13 ani in urma.
Imi este foarte greu sa scriu pe acest forum,nu stiu daca fac bine sau rau,dar vazand k atatia oameni fac lucrul asta m-am gandit sa-mi iau inima in dinti si sa scriu si eu o parte din problemele mele.Sper sa ma linistesc desi nu stiu daca va fi posibil.De cand ma stiu am fost o fire foarte rebela,vesela,plina de viata. Visam sa fiu fericita.In ochii mei,oamenii erau niste fiinte bune,serioase,incapabile sa faca rau.Cu timpul ,parca m-am trezit dintr-un cosmar:am simtit pe pielea mea k oamenii sunt rai,periculosi si intr-un timp foarte scurt iti pot deveni dusmani.Eu stiindu-ma pe mine k fiind sincera,corecta,m-am gandit k toata lumea e asa,dar m-am inselat.Imi cer scuze k vorbesc evaziv,dar nu am curaj sa scriu prin tot ce am trecut .De aceea voi trece la ceea ce ,,ma doare''''.Mi-am pierdut increderea in oameni,in mine,am ajuns sa urasc ce mi-a placut si ce am iubit.Sufar foarte mult pt k nu am cu cine sa vorbesc(de fapt am cu cine),dar nu vreau si nu pot k mi-am pierdut increderea in oameni.De cate ori sunt in compania cuiva ma intreb in sinea mea:,acest om e adevarat sau fals?Am impresia k toti oamenii din jurul meu imi vor raul,tot timpul kred k sunt in pericol...De multe ori imi vine sa plang si nu mai pot.Afara nu mai ies decat la lucru atat,in rest evit contactul cu lumea,nu mai suport galagia de pe strada ,muzica,nimic...ma inchid in mine si simt k o iau razna,ma bantuie toate lucrurile urate care mi s-au intamplat.Am vrut sa ma omor la un moment dat,dar nu stiu cum am renuntat la ideea asta.Apoi m-am incurajat singura spunandu-mi k tr sa fiu tare,sa lupt pt mine si....pt fiinta kre i-am dat viata.Am inceput sa beau ceaiuri,sa iau calmante,sa iau tot felul de vitamine.Desi imi este greu si sufar enorm de mult, incerc sa fiu vesela,sa nu arat k sunt trista,dar intrand in casa mi se schimba starea.Nu stiu cum ar putea cineva sa ma ajute pt k nu am vb asa clar ,oricum ar fi mult de povestit si ma tem sa nu fiu dezamagita si aici.........dar am incercat,chiar dak as fi dezamagita,sunt obisnuita cu farsele kre mi le face viata.
Adauga raspunsacum 13 ani
Nu e nevoie sa iti recapeti increderea in oameni. Fii echilibrata. Fiecare cu educatia lui (deficitara), fiecare faptele lui si le va duce. Ai dat credibilitate dintr0un impuls, si nu in urma judecatii. Daca ai fi judecat acele persoane inainte sa le permiti sa aiba un cuvant de spus in viata ta, ai fi vazut ca vorbele lor nu fac nici cat o ceapa degerata. Eu am aflat ca de multe ori nici pentru ele vorbele lor nu fac mai mult, si se comporta intr-un anume fel in functie de frustrarile, neimplinirile lor, acumultate din copilarie de multe ori. Mie mi-ar fi rusine sa fiu un gunoi de om, spre exemplu. dar asta nu m-a impiedicat s adau de "gunoaie". Treci peste, nu ai vrea sa stii cata durere e in sufletul celor care urasc. Le-ai plange de mila. Citeste psihologie in loc sa iti irosesti timpul gandidu-te fara sa ai un punct de referinta la anumite fapte ale lor. Ai nevoie sa aflii de acolo cum stau lucrurile. Cu cat pierzi mai mult timp fara sa te informezi, cu atat vei avea mai multe ganduri gresite. Si verifica-ti analizele, ce carente ai: calciu, magneziu, anemie. Nu-i de joaca.
acum 13 ani
A avea incredere in oameni inseamna sa fii naiv. Tu nu vrei sa fii naiva lor.
acum 13 ani
Mai intai ai incredere in tine si apoi vei avea si in ceilalti. In rest vine de la sine. Nu uita, lumea e facuta din invinsi si invingatori!
acum 13 ani
Draga Ana, te-as ruga in primul rand sa privesti spre tine si sa incerci sa intelegi de ce numai ai incredere in tine.Care sunt standardele tale ?Cu ce te-ai dezamagit tu pe tine de zici ca numai ai incredere in tine.Viata inseamna si dezamagiri si de cele mai multe ori de la cei care avem asteptari .Scrii foarte frumos si transmiti exact ceea ce simti prin cuvintele tale ,parca mi-ai transmis "sunt atat de mica in lumea asta mare..ia-ma in brate" Cati ani ai?
psiholog Ioana Panculescu
[email protected]
acum 13 ani
are 30, scrie in pagina de profil...
acum 13 ani
banuiam..
acum 13 ani
Buna seara, Ana,
am citit ceea ce ai scris si doresc si eu sa particip la emotiile tale, increderea in oameni este un subiect controversat inca de la aparitia constiintei umane, in sinea sa, fiecare om traieste frica de "a fi" in aceasta lume, dorinta de a supravietui, de a se valida, de a fi acceptat, apreciat, admirat. In dezvoltarea sa, orice persoana se confrunta cu problematica increderii in sine si in ceilalti, prima fiinta din viata unui copil care il invata despre incredere este mama acestuia. De multi ori, pattern-ul devine replica relationala. Dezamagirea ta este una reala si normala, insa ceea ce pierzi este bucuria unei relatii autentice. A fi actor in fiecare zi este o sarcina care iti consuma energia. In acelasi timp, noua atitudine, de neincredere, te protejeaza de ceea ce ti-a creat candva incredere. Probabil asa au patit si oamenii care te-au dezamagit, fiecare are o motivatie pentru un anumit comportament, de multe ori ascunsa pana si autorului.
Te felicit pentru increderea de a ne impartasi aici gandurile tale intime, este ca si cum aici ai intrat din nou in casa. Iti doresc sa gasesti raspunsurile, sa te clarifici, sa prinzi curaj!
Numai bine!
acum 13 ani
Din cate imi dau seama tu cauti o persoana in care sa ai incredere si sa iti deschizi sufletul. Probabil ti-ai dat seama ca trauma emotionala care o tii in tine trebuie cumva prelucrata pt ca sa poti sa iti traiesti din nou viata. Daca esti interesata, te pot invata o tehnica ce combina presopunctura cu eliberarea emotionala numita EFT. Este destul de usor de invatat si ajuta enorm, pe mine m-a ajutat sa depasesc multe temeri si complexe care ma apasau. Toti cei interesati ma pot contacta pe mess pe id [email protected]. Nu cer nici un ban, vreau sa ajut fiindca stiu cum e cand nu mai stii ce sa faci si nimieni nu te ajuta. Poate nu sunt pe mess in fiecare seara dar intru celtarziu la 2 zile.
acum 13 ani
As vrea sa multumesc din tot sufletul la toate persoanele kre mi-au scris ,sincer chiar nu ma asteptam sa primesc atatea sfaturi de bine si atatea incurajari.VA MULTUMESC tuturor!Ma bucur cel mai mult k doamna(domnisoara) pshih.ioana.panculescu si-a dat seama k am scris exact ceEA ce am simtit, ,am crezut k vorbind asa de evaziv n-o sa inteleaga nimeni kre e de fapt problema mea.Practic toti m-au inteles si au dreptate...alina tie iti iau id-ul de mess sa vb cu tine,tie diana as vrea sa-ti zic k stiu ce durere e in sufletul meu k din pacate am ajuns sa urasc fara sa-mi dau seama k am acest sentiment...si vreau sa-mi vb mai mult de pshiologie,sa-mi zici unde sa caut ,ca sincer ai dreptate ma ranesc singura gandindu-ma la toate relele ce mi s-au intamplat.E adevarat ...caut o persoana de incredere si mi-as dori mult sa-mi deschid sufletul catre acea persoana dar traiesc cu indoiala asta in suflet :sa nu fiu dezamagita.Am intalnit persoane kre m-asu ajutat si la urma m-au tradat.A sta doare ,doare mult.Am avut ,,prietene'''' cu kre am vorbit multe lucruri legat de mine,de viata mea si ele la randul lor mi-au povestit multe legat de viata lor si secretele lor si ma trezeam cu cea mai mare lovitura:ele ma tradau si eu sufeream...pt k eu nu am avut niciodata curaj sa le tradez oricat de mult le-as fi urat...preferam sa sufar si sa nu fac rau si uite asa am hotarat sa stau cuminte si sa nu mai vb cu nimeni,desi va spun sincer k imi este foarte greu.Am momente cateodata knd tr sa iau o decizie sau sa cer un sfat si n-am cui ,atunci sunt nevoita sa ma gandesc de 100 de ori inainte de a lua acea decizie sau eventual imi dau sfaturi singura.Eu am crescut fara parintii mei naturali...pt. k ei m-au abandonat de mica si m-a crescut o matusa kre la randul ei avea o fata,dar sincer nu am simtit niciodata caldura de mama si simt nevoia de o mama chiar daca am 30 de ani.Matusa mea si-a indreptat atentia mai mult spre fiica ei,eu eram tot timpul data la o parte si asta m-a durut,dar am incercat sa fiu un copil normal,sa ma joc,sa ma integrez in lumea kre s-a dovedit a fi rea.Pe parcursul vietii am devenit foarte rece cu cei din jurul meu si uneori dura.Am o fata si o iubesc foarte mult si ii acord multa atenite,desi uneori imi reproseaza k sunt cam rece cu ea,dar ne intelegem bn,o ascult,ii dau sfaturi si o protejez mult din orice punct de vedere.SINCER va spun ,scriind toate astea parca am impresia k ma eliberez...VA MULTUMESC DIN TOT SUFLETUL K VRETI SA MA AJUTATI!!!!!!!!!!!!
acum 13 ani
Intra pe forumurile facultatilor de psihologie si cere-le sa te ajute cu astfel de sugestii, carti care sa trateze subiectul consolidarii increderii in sine, sau cauta tu carti pe tematica asta. Te vor ajuta enorm. Insista in citirea lor. Tot din lipsa increderii in propriile forte pornesc si faptele celor care te-au ranit, de teama ca ai putea sa le iei locul intr-o zi, intr-un fel sau altul. Iarta-i... Nu-ti foloseste la nimic ura. Ura aduce probleme de sanatate si este cea mai la indemana pentru oamenii SLABI. Citeste-l pe Schopenhauer, din curiozitate... Sau afla despre cugetarile lui macar... Si eu am avut prietene "false", pe care le-am cunoscut insa indeaproape, si erau extraordinar de dezamagite de ele insele. Nu ai nevoie sa iti spuna prietenii (foarte rari ai zilelor noastre, eu una nu am intalnit inca prieteni sinceri) despre ceea ce TU ai in tine, despre FORTA TA! PENTRU CA ESTE DOAR A TA! Nu au dreptul sa o comenteze! dar nici sa iti spuna ei despre ea, ar fi ca si cum tu te-ai separa de tine, dandu-le lor controlul total asupra ta. Oricine poate sa aiba aceasta forta, nu e ceva ce nu se poate invata! Putini constientizeaza puterea increderii in sine. Niciodata cei din jurul tau nu se vor ocupa cu slabiciunile tale, in sensul sa "te ridice". Si nu pentru ca ar fi rau intentionati, ci pentru ca le au pe ale lor la care numai ei stiu cum le fac fata...Eventual te vor evita.. fiind prea impovarati, ca sa reuseasca sa reziste... Nu esti in casele lor sa ii vezi... Toata lumea arata ceea ce le-ar placea celorlalti sa vada/stie despre ei... Nu te mai lasa pacalita de aparente, ai curajul sa iei viata asa cum e ea! Ia-o in gluma!! E trecatoare oricum... nu uita. Trebuie sa fii sincera cu tine si sa iti vezi slabiciunile, sa le accepti! Doar asa vei putea lucra asupra lor si sa ajungi ceea ce visezi sa fii. Iti trebuie informare, orizonturi noi. Cauta titluri de carti care sa trateze toate nelamuririle tale. Nu exista sfaturi mai valoroase in viata reala, din partea oricui or fi venind ele, decat cele pe care tu ajungi sa ti le dai, in urma documentarii. Citeste mult, te vei simti alt om! Documenteaza-te si insista! Cauta si vei gasi! Nu e doar o sintagma... iti jur... Fii puternica, ia viata in ras, nu fii jucaria altora! Observa-i pe altii si adapteaza-te sufletului lor!
acum 13 ani
Viata e grea.Viata e o jungla,fiecare isi vede doar propriul interes.In oameni trebuie sa ai incredere dar cu masura.La tine vin din urma frustrarile din copilarie,un bagaj foarte greu in viata!Eu sint sigura ca trebuie sa analizezi foarte cotect,inainte de toate,unde te situezi ca individ,ce vrei de la viata,cine si de ce te-a dezamagit,daca merita atata consum,care-ti sant prioritatile.Cum spuneau si altii,in tine trebuie sa ai incredere,in primul rand.Viata nu se termina la 30de ani,mai ai treaba pe aici...VEI REUSI!
acum 13 ani
MULTUMESC FRUMOS,ANGELA!Daca as putea eu sa scriu de fapt ce am si ce nu ma lasa pe mine in pace...practic de unde vine toata dezamagirea asta...dar nu pot.Asta ar insemna sa vada multe persoane si nu e bine deloc.De aceea eu vreau sa gasesc pe cineva cu care sa comunic in alt mod si nu pe forum....Bine ar fi sa ai dreptate tu angela si sa reusesc sa pot avea incredere in mine.
acum 13 ani
Ok, daca ideea lecturii nu te atrage deloc... e mai bine sa mergi la un psiholog... sau mai multi... pana te faci bine.:) Cred ca efortul asta financiar de a plati sedintele unui psihoterapeut este ceea ce ai nevoie. :) Bafta!
acum 13 ani
Draga Diana, eu nu am mai intrat de ceva vreme pe acest site si nu ti-am comunicat nimic legat de mesajul tau,asa k nu-mi dau seama cum ai ajuns tu la concluzia asta...mi se pare mie sau tu ma iei peste picior?Stii ce?Mai bine nu-mi mai sriii decat sa ma iei cu de astea...nu am nevoie de asa ceva.Chestiile astea nu ma ajuta...
acum 13 ani
Si apropo de pshiolog...daca era sa merg mergeam din prima si nu mai ajungeam sa scriu aici,oricum habar nu am de ce am intrat ,k in loc sa-mi ridic moralul mai tare ma enervez...asta a fost prima cauza pentru kre nu am vrut sa dezvalui mai multe...mersi oricum dar nu cred k voi mai scrie absolut nimic,o sa incerc sa-mi rezolv singura problemele....
acum 13 ani
Buna Ana1lia vreau sa sti ca si eu am aceiasi problema ca a ta si am doar 22 de ani dar cred ca ai sa te simti mai bine stiind ca am exista cineva cu aceliasi probleme ca ale tale eu unul mam simtit mai bine pe moment si asa e toate astea vin din copilaria ta la fel si la mine si eu incer tot felul de modalitati dar sunt singur ca de obicei si nu prea au rezultate. trebuie sa gasesti pe cineva cu care sa te intelegi eu unul din cauza asta nu am mai avut o relatie de 3 ani deloc si toata treaba asta la mine tine de 3 ani de cand mam despartit de prima iubire sa spun asa apoi a inceput consumul de droguri care a declansat in subconstientul meu trairile din trecut si mau adus in stare asta. intrun fel mau ajutat ca imi dau seama de unele lucruri acum. de exemplu sa nu o invinovatesc pe mama mea care era singura cu 3 copii si cand ajungea de la munca se descarca pe noi foarte rau mai ales verbal asta ma durut cel mai tare si nu o sa uit niciodata. De asta nici nu am putut sa faco o scoala eram cel mai prost la invatatura ma mir ca pot sa scriu acum pe forum. Si sa sti ca Diana are dreptate trebuie sa te documentezi putin doar o faci pt tine si mai ales sa iei viata in gluma mai ales persoanele care te-au ranit. Oricum si eu incerc sa fac asta dar nu prea reusesc. Cam atat mam cam blocat nu stiu ce sa mai scriu asi vb despre asta un an cred:)). Totul depinde de tine stiu ca e greu dar ai sa reusesti. Mult noroc. Pa
acum 13 ani
Sunt tot Ovidiu abia am facut inregistrarea pe cont si asi vrea sa stiu ce asi putea sa fac mai ales ca cunosc putin pshiologia e ceva ce mia placut de mic dar din pacate nu am avut posibilitatea sa dau mai departe. Asi dori un sfat daca se poate. Multumesc
acum 13 ani
Buna Ovidiu! Imi pare rau k ai si tu probleme de genul...sincer eu nu stiu de cand le am,practic nici nu ma mai intereseaza,incerc din rasputeri sa am incredere in mine si sa ma ajut.E adevarat k diana are mare dreptate dar simt k m-a cam luat la misto si asta nu-mi place.Oricum a fost o p***ae din partea mea sa scriu aici,chiar daca m-am gandit de nu stiu cate ori inainte...dar asta e.Faza cu neincredere in oameni e demult incoltita in sufletul meu,dar sincer eu asa am vrut sa fac introducerea-ideea mea a fost alta...eu sufar enorm dar nu mai are rost sa scriu...si faptul k nu am incredere in oameni si nu o sa mai am niciodata ...e o etapa usoara,pe care am depasit-o de mult timp...am vrut sa ajung la ceea ce mi se intampla akm dar am vrut sa vad daca exsista persoane kre ma pot ajuta mai intai.Iti multumesc oricum k mi-ai scris ...
acum 13 ani
EU CRED CA TE-AM INTELES FOARTE BINE. SI STIU DE CE NU MAI ARE ROST SA SCRII. EU CRED CA NU ITI PLACE DELOC SA CERI AJUTORUL CUIVA CHIAR DACA SIMTI NEVOIA SA O FACI NU ITI PLACE DELOC ASTA. MULT NOROC
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua