cum sa imi schimb viata?

Depresie

Postata de mamicadeingeras cu 14 ani in urma.

ma numesc Ioana si am 18 ani.
sunt casatorita de 3 luni.pe el nu il cunosc de mult timp,doar de un an.el a insistat mai mult cu casatoria,la inceput nu eram de acord,insa vrand sa scap de problemele de acasa,am acceptat.
marea mea problema e alta:in luna martie am ramas insarcinata.din pacate nu am mers la un control doar cand sarcina trebuia sa aiba 15 saptamani,dar s-a oprit in evolutie inca de la 6 saptamani.nimeni nu mi-a zis din ce cauza.eu una cred ca din cauza stresului deoarece ma certam zilnic cu mami,ea nu stie nici pana in ziua de azi ca am pierdut o sarcina.
acum sotul meu e plecat la munca in Germania pentru doua luni.eu cand m-am casatorit cu el am stat in chirie,insa dupa ce el a plecat sa nu stau singura m-am mutat iar la mami.mami nu o fost de acord cu aceasta casatorie,iar acum zilnic da cu gura pe mine,ca nu trebuia sa ma primeasca iar la ea daca nu am ascultat-o.
eu m-am casatorit mai mut din cauza ca am aflat ca sunt insarcinata,deoarece aveam unele indoieli in ceea ce il priveste pe el,se enerveaza prea rapid si din orice,e foarte gelos,il auzeam cum vorbeste foarte urat cu maicasa si ma temeam sa nu fie violent verbal si cu mine si pe urma poate sa urmeze si cu violeta fizica.
de ce ma temeam mai tare nu am scapat.dupa ce ne-am casatorit,pana sa plece el in germania am stat 5 saptamani impreuna.se enerva din orice,nu aveam voie sa ies cu prietenele in oras,eu acum am terminat cls 12 si la sfarsit cand am iesit toata clasa cu diriginta mi-a facut un scandal monstru.incepe sa urla le mine din orice,nimic nu ii convine,de cateva ori m-am amenintat cu bataia,ma oracaste in toate felurile.ce nu inteleg eu la el e faptul ca pe cat de rapid se enerveaza atata de rapid se calmeaza,mai ales cand ma vede plangand,incepe sa se calmeze,si se comporta frumos cu mine incercand sa ma faca sa nu mai plang,ma alinta,ma saruta,de parca nimic nu s-ar fi intamplat.
daca incerc sa vorbesc cu el,sa se schimbe,nu ajung nicaieri,sta ce sta de vorba si pe urma se enerveaza,iar daca ma enervez si eu el face si mai urat,inceteaza doar cand incep sa plang.
si ce m-a durut foarte tarea a fost ca dupa ce am facut intreruperea de sracina el parea ca nu e afectat deloc,desi spunea mereu ca isi doreste mult copilul.dupa intreruperea de sarcina m-am simtit rau,insa el nu m-a menajat deloc,cand venea acasa de la lucru il interesa ca n-am facut curatenie,nu daca ma simt bine,sau daca m-am putut ridica in ziua aia din pat.intreruperea de sarcina am facuto in saptamana in care am dat bac-ul,deci nu pot descrie starea mea de atunci,hemoragie din cauza intreruperii,stres din cauza bac-ului,iar pe el tot ce il interesa era sa nu ies in oras cu prietenele,desi am doar o prietena buna, si sa fie curatenie in casa.
in alea 5 saptamani nu a fost zi sa nu plang,plangem uneori doar sa il fac sa inceteze sa tipe,sa il calmez.deci plangeam din orice,zilnic,de o gramada de ori pe zi.
nici acum ca stau la mami nu mi-e bine,mami imi reproseaza zilnic,zilnic ma cert cu ea,in plus fratemio cand ma cert cu el ma loveste rau.
intr-un fel abia astept sa vina sotul de la munca sa stam iar doar noi doi,ca sa scap de calvarul de acasa de la mama,dar mi-e teama sa nu faca iar cum a facut in aclele 5 saptamani,desi mi-a primis ca o sa se schimbe ca ma iubeste,mi-e enorm de teama pentru ca daca el incepe iar cu violenta verbala,eu nu o sa mai suport,si nici nu am unde sa ma duc daca ma despart de el fiindca la mama nu pot veni.
am uitat sa mentionez varsta sotului,20 de ani,deci e destul de imatur si el.si inca ceva si el,la fel ca mine,a crescut intr-o famile unde violenta era la ordinea zilei,dar inainte de casatorie spunea ca nu suporta violenta in familie.
eu acum sufar din cauza ca am pierdut bebelasul ala,din cauza ca ma cert cu mamai si fratele meu,care are 15 ani,zilnic,mi-a teama ca nu stiu ce viata o sa duc cu sotul meu.as vrea sa dau la o facultate la ID dar momentan el nu mi-a trimis bani sa ma pot inscrie...
sunt foarte stresata,plang zilnic,uneori am ganduri sinucigase...ma simt o epava...
de unde sa incep pentru a schimba ceva in viata mea... in plus ma apasa si povara amntirii unei vechi iubiri...pentru care anul trecu in aprilie am vrut sa ma sinucid,l-am iubit enorm,m-a iubit si el insa din cauza lui mami ne-am despartit si de atunci el cand imi vorbea urat,cand imi cerea iertatere,iar asta m-am durut enorm...
de unde sa incep....si unde sa ajug pentru a simti si eu ca viata mea are un rost,pentru ca pana acum simt ca Dumnezeu mi-a luat tot ce mi-a fost mai drag,veche si prima mea iubire si copilasul meu

Adauga raspuns

Raspunsuri (61)

Loredana44

acum 14 ani

Buna!Treci printr-o perioada foarte dificila.Din perspectiva mea te vad o fata care a suferit mult si te-a marcat profund ce s-a intamplat.Eu cred ca e mai bine sa-l lasi pe sotul tau pentru ca o sa suferi toata viata daca vei ramane cu el,sunt multi barbati care respecta si apreciaza femeile.Mama ta face o greseala ca te acuza mereu de greselile tale in loc sa te sprijine.Totusi ar fi bine sa o iei de la zero.Din pacate bebelusul nu exista si nu mai esti legata de acea casatorie.Esti tanara viata este dificila,sprijin nu ai de la parinti insa trebuie sa ai vointa si sa iti doresti sa fi altfel,ar trebui sa te duci la facultate si sa stai la camin ori sa te duci intr-un oras mai mare si sa si lucrezi in timp ce faci o facultate,asa fac eu.Trebuie sa iti ridici moralul,daca esti o fata puternica si daca crezi ca poti fi diferita de ai tai,ar trebui s avezi lumea dintr-o alta perspectiva,gandeste-te la tine,nu la sotul tau care nu te merita sau la parintii tai care nu te sustin moral,critica te distruge,sper sa imi asculti sfatul.Iti doresc numai bine si ar fi bine ca anul acesta ,inca se mai fac inscrieri sa te duci la facultate,poate ca o sa fie de acord si mama ta.

Raspunde
 
0
 
gina

acum 14 ani

buna mititica de tine imi pare nespus de rau pentru ce ti-sa intamplat ....eu una iti pot spune ca am trecut si eu printro situatie cam asemanatoare tie numai ca al meu era doar gelos mam casatorit la 19 ani sa plec de acasa ca mama ma dispera .sincer eu zic sa il lasi in plata domnului ai sa vezi ca o sa fie bine la inceput o sa iti fie greu ....eu una simteam ca numai am aer daca nu il vad mia fost foarte greu dar usor usor mergi inainte.succes

Raspunde
 
0
 
Iuli

acum 14 ani

DIVORTEAZA URGENT si sa-ti fie invatatura de minte! 18 ani nu e o varsta sa ramai gravida (exista prezervativ), nu e varsta sa te casatoresti si sa ai astfel de probleme. Da divort chiar daca ramai cu el dupa aceea. Asa va intelege ca nu poate face tot ce vrea cu tine. Eu te-as sfatui sa iti gasesti ceva de lucru, sa te muti in chirie si pe urma abia sa construiesti o relatie (cu acest barbat sau cu altul), sa dai la facultate la ID etc. Fa totul pe rand, nu arde etape. Exista varste si momente pentru anumite lucruri in viata, tu le-ai amestecat si normal ca a iesit rau.

Raspunde
 
0
 
mirona74

acum 14 ani

Pentru inceput, nu are nici un rost, dupa parerea mea, sa astepti un sot langa care nu ai o viata prea "in roz"! Profita de perioada in care este plecat si incearca sa te angajezi undeva: pentru inceput nu refuza nici un fel de job, chiar si vanzatoare la un magazin e bine. Apoi, cand vei fi independenta din punct de vedere financiar, vei putea sa stai cu chirie si sa te gandesti extrem de bine si de matur ce vrei sa faci cu viata ta: sa stai alaturi de un barbat care nu te respecta si te chinuie, sau sa faci o facultate si sa fii linistita, sa te realizezi ca femeie si ca om!
Esti extrem de tanara, si ultimul lucru care iti trebuie acum e o casnicie (caZnicie) din care sa nu rezulte nimic... Tu chiar crezi ca poti avea vreun viitor alaturi de un astfel de om???? Crezi ca vei putea face o facultate, ca nu va fi gelos chiar si pe faptul ca vei merge pur si simplu la cursuri???? Daca crezi ca va fi OK alaturi de el, te amagesti singura!!!
Angajeaza-te, da divort (nu e greu, nu te costa o avere, nici nu e nevoie sa-ti iei avocat daca invoci "neintelegeri ireconciliabile" - costul unui divort nu ar trebui sa te duca la mai mult de 300 lei), apoi inscrie-te la o facultate, chiar daca nu anul asta, macar la anul... Clarifica-ti intai situatia matrimoniala, divorteaza, munceste si in paralel invata, stai cu chirie, strange ban pe ban pentru studii si, daca te tii de carte poti intra la stat si sa nu mai platesti scoala! Sunt "n" cazuri in care, daca omul a vrut, a putut avea si serviciu, si a putut si invata... Respecta-te pe tine ca om, nu mai face compromisuri intr-o casnicie si viata de familie ratata... Ia "taurul de coarne" si fa schimbarile acestea in viata ta! Va fi greu, dar, daca ai vointa, vei izbuti in mod sigur!
Iti urez multa putere si maturitate in gandire! Fii puternica si vei reusi!

Raspunde
 
0
 
cornelia

acum 14 ani

cauta cartile labirintul codependentei si iesirea din labirint.amandoai aveti aceeasi problema, pentru ca veniti din acelasi mediu. chiar daca divortezi tot pe cineva de genul acesta o sa i talnesti. inceraca o consiliere psihologica crestina, pe maica siluana de la iasi de ex. mi se pare extraordinar ce se intampla acolo.

Raspunde
 
0
 
ioana

acum 14 ani

buna. in primul rand cred ca ar trebui sa-i spui mamei tale care a fost motivul casatoriei, adica sarcina, si apoi sa-i spui ca vrei sa divortezi si sa urmezi o facultate. eu cred ca o sa te inteleaga si o sa te sprijine. daca totusi nu te va intelege, singura solutie este sa incerci sa te angajezi undeva, sa divortezi, sa pui un banut de-o parte si la anul sa incepi facultatea. ti-ar fi foarte greu sa o incepi anul asta. sunt prea multe pentru tine, asa toate o data. eu zic ca oricare ar fi situatia ta in familie, e mai buna decat o sa fie cu sotul, pentru ca el nu se va schimba niciodata, sau chiar daca o va face, vei sta toata viata cu frica sa nu faci ceva ce ar putea sa-l deranjeze si sa reinceapa cu obiceiurile lui proaste. fi tare, prinde curaj, si daca o sa ai la un moment dat posibilitatea ar fi bine sa consulti un psiholog. cu drag, ioana

Raspunde
 
0
 
denisa

acum 14 ani

buna dimineata fetita. citind trista ta poveste cred ca am retrait durerea ta din suflet si necazurile prin care ai trecut. Asculta parerea mea si a celorlate fete care te sfatuiesc sa divortezi cat mai repede de acel pusti ca undeva bine nu ai sa ajungi alaturi de el. Vb cu mama ta, spune-i ca-ti pare rau si roag-o sa te sprijine si sa fie alaturi de tine, ca vrei sa scapi de el, vrei facultate si eu cred ca se va bucura...dar trebuie sa stii f bine sa-i explici situatia. Multa bafta in continuare si...scapa de cosmarul ala de sot al tau.

Raspunde
 
0
 
Alina

acum 14 ani

Daca vrei sa iti schimbi cu adevarat viata incearca sa discuti cu el si sa ii spui ca esti dispusa sa incerci sa te schimbi numai daca este si el dispus. Trebuie sa luptati amandoi pentru asta. Puteti merge la o persoana neutra, psihologul, care este si de specialitate.
Eu am fost si stiu din experienta cand nu ai cui sa te plangi, mergi la psiholog, m-am simtit mai bine, nu mai eram asa intunecata.
Sper sa aud numai de bine!

Raspunde
 
0
 
mamicadeingeras

acum 14 ani

multumesc mult pentru toate sfaturile.
in legatura cu angajarea,stau intr-ul orasel micut si am incercat peste tot sa gasesc de munca insa nu am gasint niciunde.
cu mama oricat si oricum as vorbi tot nu m-ar intelege,e persoana care daca nu ai facut cum a zis ea nu te iarta,si daca acum cat am venit 2 luni la ea imi reproseaza zilnic ca stau pe capul ei,ca ea nu e obligata sa ma tina daca am plecat de la ea si m-am maritat fara sa o ascult.
mi-e teama de intoarcerea sotului,pentru ca stiu ca desi se va comporta bine o vreme,cand voi face ceva care sa il enerveze(pe el il enerveaza orice,uneori si simplu fapt ca merg pe la o prietena) va incepe iar si iar si iar cu ale lui.el e foarte schimbator si imprevizibil,acum e nervos si peste un minut ma alinta de parca nimic nu s-ar fi intamplat,iar daca incerc sa vorbesc cu el nu am asculta,nu ma intelege si orice discutie in care incerc sa ii explic calm cat de greu imi e si ce ma deranjeaza la el se termina cu cearta,eu incep sa plang,....si tot asa...zilnic...5 sapt cat am stat cu el am plans zilnic..ma simt distrusa...o epava...as vrea sa schimb ceva dar nimeni nu imi ofera un ajutor..
multumesc inca odata pentru sfaturi insa as avea nevoie si de un ajutor....dar stiu ca nu o sa il primesc...

Raspunde
 
0
 
mamicadeingeras

acum 14 ani

la noi in oras nu exista psiholog,chiar as vrea sa merg la unul,dar nu am la cine

Raspunde
 
0
 
camelia

acum 14 ani

in ce oras locuiesti.iubito?? sa vin in zona cu un cabinet de psihologie....

Raspunde
 
0
 
catalina

acum 14 ani

Draga mea, nu dispera! stiu ca este greu, dar trebuie sa fii tare si cu fruntea sus, sa demonstrezi tuturor ca poti chiar daca ei te-au dat la o parte! Trebuie sa le demonstrezi ca nu esti bataia de joc a nimanui si ca nu meriti sa fii tratata ca o carpa. Cand am terminat liceul am vrut sa dau la fac intr-un oras departe de orasul natal... Ai mei nu au vrut... dar cu chiu cu vai i-am convins... Dupa ce am luat, si imi faceam vise de cum va fi acolo , ai mei mi-au retras dosarul si mi-au zis sa fac fac in orasul meu natal, pt ca tatalui meu ii era teama ca ma va scapa din grija si ca imi voi face de cap. am plans de nu mai stiam ce e cu mine;totul se naruise. Orasul meu natal fiind mic, nu erau fac de stat, erau doar particulare si multe din ele neacreditate. Norocul meu a fost ca unde a vrut tata sa raman nu au primit drept de functionare pt anul I atunci si am scapat de "visul" tatalui meu. M-am angajat si m-am separat cu totul de ai mei: mancam separat, spalam separat (de mana, nu mai foloseam nici masina de spalat), numai chirie nu le plateam alor mei. Eu nu mai vb cu ei, ior tata tot timpul imi cauta motive sa se ia de mine, ne certam, luam bataie si tot timpul il amenintam ca o sa ii para rau, ca o sa plec si nu o sa ma mai vada. si el radea si imi spunea: "crezi ca ai sa gasesti caini cu covrigi in coada unde ai sa te duci?" Si intr-o zi.. cam la jumatate de an dupa nesansa cu facultatea, mi-am facut bagajul si am plecat la Cta, cu gand sa ma angajez
era mai si speram ca imi voi gasi de lucru o data cu sezonul. nu aveam unde sa stau... si stateam o zi la cineva in camin, alta zi la altcineva in camin... ba pe strada, ba prin parcuri, ba pe plaja... cate nopti am dardait pe nisipul ala ud... Asta a fost cam 2-3 sapt dupa care mi-am gasit si chirie si loc de munca la o casa de schimb valutar. m-am imprumutat de bani sa platesc chiria in avans si am inceput o viata noua. intre timp m-am hotarat sa fac si fac, am invatat, am luat la stat la fara taxa si acum, dupa 8 ani de cand am plecat, sunt un tehnician dentar pot spune de succes, mi-am luat casa mea, m-am maritat, si sapt viitoare voi naste si un bebe.
am incercat prin povestea mea sa te stimulez, sa iti demonstrez ca ORICE e posibil daca ai destula vointa! daca nu are cine sa te sustina si sa te ajute, incearca sa te imbarbatezi singura, nu dispera si niciodata sa nu consideri ca moartea este o solutie. divorteaza, si pleaca intr-un oras mai mare unde ai si alte oportunitati... cauta o solutie cat mai potrivita pt tine... si chiar daca va fi foarte foarte greu la inceput, nu dispera si lupta pana la capat. intr-un final ai sa vezi ce satisfactie ai sa ai ca ai reusit si ai sa vezi ca singura nu vei mai permite nimanui sa ridice mana la tine sau sa iti vb urat, pt ca numai tu vei sti cat ai muncit sa ajungi la nivelul respectiv.
Sfatul meu este sa lupti... pana in panzele albe, pt ca o faci pt tine, si ca nimeni nu se va sacrifica pt tine, asa cum o poti face doar tu!!!
Multa bafta si sper sa imi urmezi exemplul si sa te identifici ca persoana individuala si independenta ! te pup si iti urez toata taria din lume si Dumnezeu sa te aibe in paza!

Raspunde
 
0
 
mamicadeingeras

acum 14 ani

dorina,
iti multumesc mult pentru sfaturi,in unele privinte ai dreptate,dar in altele MA ACUZI PE NEDREPT FARA SA STI CARE E SITUATIE SI CUM SE CUMPORTA MAMA SI ACUM SI CUM SE COMPORTA SI INAINTE CU MINE.Tata era un om violent,de multe ori o batea pe mama si apoi incepea cu mine si cu fratemio.de multe ori era vina lui mami deoarece ea e foarte nervoasa tot timpul,mereu tipa,nimic nu ii convine,de aceea tata a plecat in israel pt 5 ani,anul trecut a venit akasa pt 2 sapt,a facut numai scandal,apoi a plecat in portugalia,deci el practic a plecat ca scape de ea,neinteresandul ca are acasa si 2 copii care au nevoie de atatea,bani ne trimitea foarte rar si putini.
cu mama nu m-am inteles niciodata,mereu eram eu vinovata de orice,daca eram mica si ma certam cu fratemio,eu eram de vina,acum ca m-am batut de 2 ori,tot eu am fost de vina,nu el,toata vina mea o fost urmatoarea,l-am luat la rost de ce nu o venit sa ma ajute sa crep lemne,a cumparat mama un car de lemne si eu singura l-am crepat pe tot o zi intreaga iar seara cand ma intrat in casa,el manca,eu in ziua respectiva nu mancasem nimic,de dimineata crepam lemne,cand i-am zis lui fratemio ca bine ca manaca da de ajutat nu mo putut ajuta fara o stat la calculator,el mo luat la baiaie,iar mama o zis ca de ce am inceput la el.nu-i asa ca am gresit enorm ca i-am zis de ce nu mo ajutat?asta da vina,pentru asta mai aveam putin si ma lua si mama la bataie.
si nu am venit "pe capul lui mama" fara sa fca nimic si sa le astept zilnic pe toate,si nici zilnic nu merg la prietene,am o singura prietena si merg la ea doar cand ma trimite mama la cumparaturi si stau putin,maxim o ora,in schimb mama cand merge la prietene sta cate o jumatate de ora,cand vine acasa e curatenie si mancare facuta si tot nu e bine.mereu ma vorbeste de rau la toata lumea,niciodata nu mi-a luat partea in fata cuiva ba dimpotriva ea ma vorbea mai urat.
si nu m-am maritat doar ca sa scap de acasa,asta e unul din motive ,mai mult m-am maritat pt ca am ramas insarcinata,am folosit prezervativ dar cu tot cu prezervativ am ramas,am impreis ca el avrut intentionat sa ma lase insarcinata deoarece el tot vorbea de casatorie dar eu nu prea eram de acor deoarece il vedeam ca are iesiri violenta,dar stai ca daca ma lasa insarcinata o sa fiu nevoita sa ma casatoresc cu el ca nu o sa am alta varianta.
si am incercat sa imi caut de lucru in toate partile,dar nu mi-am gasit nimic,din fabrici au dat afar si pe muncitorii vechi dapoi sa ia altii noi,crezi ca eu nu vreau sa muncesc,sa am un ban si daca nu mai pot sta nicicum cu sotul sa imi gasesc o chirie.
neamurile toate is impotriva mea,le-a inturnat mami,nu sta unu sa vorbeasca si cu mine,s ama intrebe si pe mine cum sta treaba,toti se iau dupa mami fara macar sa ma asculte,de inteles nu mai poate fi vorba.
si mincinoasa chiar nu sunt...nu stiu unde ti sa parut tie ca am mintit,am scris ca sa primesc un sfat si in primul rand sa imi descar sufletul,nu am nici cel mai mic motiv sa mint,deoarece pana la urma toti isi dau cu parerea dar un ajutor real nu imi ofera nimeni.cine imi ofera un loc de munca?nu a zis nimeni ca imi ofera un loc de munca si o chirie ca sa pot pleca departe de toata umilinta asta atat din partea familie cat si a sotului.
nu spun ca sunt perfecta dar unele greseli le-am facut din disperare si din lipasa de alte solutii

Raspunde
 
0
 
mamicadeingeras

acum 14 ani

am vrut sa zic ca mama la prietene sta o jumatate de zi,pleca de dimineata la cafea si vine pe la ora14-15

Raspunde
 
0
 
dorina

acum 14 ani

Si toate astea trebuie sa te intareasca. Maturizeazate, fii inteleapta. Odata ce te-ai maritat, unde-ti est maturitatea, cand tu te certi cu fratele care el, este chiar un copil, pentru ca nu te ajuta la crapat lemnele.Daca ai fi ramas acasa singura, cu sotul plecat la munca, ce ai fi facut atunci?, cu cine te certai ca nu te ajuta la treaba, ce ai cu mama ta?, ce daca pleaca de acasa 1/2 din zi?, trebuie sa stie ca, acasa este un om responsabil, adica tu. Din tot ce am scris eu, tu nu ai inteles decat ca, te cert. Nu, departe este gandul acesta. Acum mama ta face ce ai facut tu, nu te lecueste decat daca te supune la experiente din viata si anume responsabilitatea muncii. Nu ti se pare ca mama ta chiar stie psihologie?, te supara ca te barfeste la lume, dar stii ca, de cate ori iese in lume , aude des cuvinte de genul.""ce ti-a traso ficata in nas"", sau, daca puneai joarga pe ia si o puneai la munca, nu calca stramb"". si multe alte etichete, de care mama ta trebuie sa le suporte. Nu ai auzito des spunand ca"" ai facuto de rusinea targului""?. Cum sa te apere de barfa??, ce poate ea raspunde la faptele tale. Asta este asumati responsabilitatea. Munca pe langa casa este firesca, nu o lua ca o razbunare a mamei tale. Este normal sa muncesti pe langa casa, locuiesti acolo. Daca ai fi cu chirie , nu tot tu ar trebui sa spargi lemne??.
Citeste te rog inca o data tot ce am scris si incearca sa te vezi in interiorul tau. Fii tu mai buna, daca crezi ca toti din jurul tau sunt rai. Dar pune in balanta, ce oferi tu, ce primesti,nu avea pretentia numai sa primesti si fara a da inapoi, Gata nu mai esti fetita mamei, esti o femeie care ar trebui sa se maturizeze. Nu asta ai vrut?, daca nuti place de ce nu ai mai copilarit?, acum este prea tarziu. Ai exact ce ai vrut. Nu ma mai repet, daca citesti totul din nou, vei intelege. Nu te cert, incerc sa te responsabilizez.

Raspunde
 
0
 
incredibil

acum 14 ani

esti cu vaca, mai tare decat maicasa.

Raspunde
 
0
 
Adi

acum 14 ani

Te-ai gandit sa pleci in alt oras? Te-ai gandit sa-i ceri ajutor tatalui tau? Si sa pleci sa stai la el cateva luni pana iti gasesti un job? Poate ca n-o sa fie incantat dar spune-i ca va fi doar pentru o perioada scurta pana iti vei putea gasi de lucru. Daca nici asa nu se poate, incearca sa vezi daca poti munci pentru scurt timp (in orasul tau) undeva la particulari (chiar si facut curatenie, la treburile casnice), daca nu iti poti gasi un job ca vanzatoare sau ca muncitoare. Apoi cu banii aceia chiar si asa putini poti sa pleci de acasa in alt oras mai mare. Acolo vei reusi poate sa-ti gasesti un loc de munca. Daca ai reusit sa faci pasul asta, apoi divorteaza. Ai sa fii libera si ai sa te simti mai stapana pe tine. N-ai sa mai fi asa de negativista si n-ai sa mai plangi in fiecare zi. Atunci ai sa vezi si ai sa simti pe pielea ta ce inseamna sa ai o viata linistita (fara violenta). Si o sa ai ocazia in sfarsit sa faci ce vrei tu, nu ce vor altii.

Raspunde
 
0
 
Iulia30

acum 14 ani

Ai doar 18 ani, este o varsta la care inca ar trebuii sa visezi, sa-ti creezi un drum bun in viata si nu sa suferi, sa accepti sa fi umilita ca intr-un final sa-ti pierzi respectul de sine.
Lasa-l pe acest baiat, nu te mai leaga nimic de el.
Imi pare rau ca nu ai sprijinul familiei insa gandestete ca asa au fost ei crescuti si nu stiu sa se comporte altfel.
Arata-le tu cum trebuie sa se comporte cu copii lor.
Termina o facultate, gaseste-ti un job, ai grija de tine si impune-ti sa atingi niste obiective.
In felul acesta mai tarziu vei avea o familie care sa te merite si sa te respecte.
De tine depinde sa reusesti in viata.
Ei iti urez multa bafta

Raspunde
 
0
 
pemihaela

acum 14 ani

E bine ca esti certata. Meriti. Ai vrut sa scapi dintr-o familie cu probleme, dar ai intrat in alta. Din lac in put. Dintr-o sumedenie de variante , tu ai ales cat mai prost. Mai rau de atat nu se poate. Vrei ajutor, vrei intelegere. De ce? Am trait intr-o familie cu tata betiv, cu scandaluri, batai, tipete, injuraturi, farfurii date de pereti. Am mancat bataie cu paleta de muste, furtunul de la masina de spalat, coada de lemn a maturii, etc, etc. Cum crezi ca am vrut eu sa scap? Maritandu-ma, trecand la rufe de spalat, copii de leganat si sacose de la piata? Nu. Invatand pe branci. In vremea aceea erau 3 facultati de profil in tara, erau 14 candidati pe loc, nu erau particulare. Si era si frig, si am murit si de foame uneori, dar am invatat, am avut bursa. Dupa ce am terminat facultatea, m-am intors in orasul meu, la parinti. Lucram. Tata nu se schimbase deloc, bea si facea scandal in continuare. Mi-am inchiriat o locuinta. Anii au trecut. Am o viata grozava. Acum sunt in anul III, fac o noua facultate, e un vis vechi de-al meu. Am casuta mea. Duminica dimineata plec la Paris. Un alt vis vechi. Suntem ceea ce alegem. Nu putem astepta la infinit ceva de la altii, noi trebuie sa facem multe, de fapt, totul pt. noi. Nu te supara, dar cum scrii, vai!, fratemio, asta spune enorm despre un om.

Raspunde
 
0
 
lavinia

acum 14 ani

cu siguranta esti de undeva de la tara unde educatia e la pamant. ai tai sunt niste tarani, va comportati toti ca atare. pleaca de acolo si lasa totul in urma, e un mediu familial jalnic. probabil ca rudele sunt niste p***a barfitoare, etc. Nimic nu te va trage in sus in locul ala. Pleaca si fa-ti o viata. E inca vara. Du-te din camin in camin in bucuresti sau iasi sau un oras mare si roaga administratora sa te primesca.una o va face sigur. stiu cazuri concrete. Iar Mister al tau e alt taran fara pic de educatie de acasa. Du-te in lumea larga, nu sta sa iei bataie si sa fii o sclava. O sa te sinucizi intr-o zi in loc sa ai o viata lunga si linistita. Ia viata in piept, nu te mai multumi cu resturi!!!!!!!!!!!
Fii tare!

Raspunde
 
0
 
Pag 1 din 4
Adauga raspuns

Vezi si alte informatii utile

Modalitati de a preveni depresia prenatala Cafeaua previne depresia Cum ne putem feri de simptomele depresiei pe perioada iernii Depresia de iarna si nutritia adecvata ameliorarii acesteia Consumul de nuci inlatura depresia

Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare

sau adauga o intrebare noua

Adauga o intrebare noua