Postata de AlinaAdy cu 14 ani in urma.
Acum ceva timp am intrat intr-o relatie cu un tip care de vreo jumatate de an terminase relatia lui cu fosta,de 5 ani.La inceput a fost frumos,il vedeam k e fericit,ajunsesem sa ma gandesc ca e sufletul meu pereche,dar dupa o discutie pe care el a avut-o cu fosta,s-a schimbat,de atunci mereu zice k nu poate simti nimic,k s-a inchis in el,vrea sa ne despartim...iar eu sufar si il iubesc,incerc sa-l inteleg..mi-am folosit toate resursele...sufletul meu nu mai suporta durerea...nu stiu cum sa-l fac sa se deschida,sa incerce..mi-am schimbat viata pt el si sufar,pt k eu il iubesc,iar el nu.
Adauga raspunsacum 14 ani
Draga mea eu am trecut prin asemenea situatie si am plans,am fost trista vreo doua saptamani dupa asta am hotarit k nu mai vreau sa fiu cu nimeni pina nu ma pun p picioare pt k mama mea era decedata iar eu cautam alinare,am vazut ca asa imi fac mai mult rau.prin minunea lui Dzeu,asa cred ca a fost voia lui miam intilnit jumatatea,viitor sot in timpu apropiat.mam convins ca nu se merita sa sufer pt k fostu nici la degetul mic nui ajunge la prezent.d doi ani si jumatate suntem impreuna si fiecare zi e speciala.roagate,crede si ai rabdare pt ca jumatatea ta rataceste undeva.numai bine.
acum 14 ani
sunt de acord cu viola draga alina..succes!
acum 14 ani
e foarte frumos ce spui tu dar asta e pura teorie ,noi aici vb din experientele noastre,de la teorie la practica e mare diferenta .cum sa traiesti viata daca nu experimentezi? nu mai sta nimeni in zilele noastre sa-ti faca curte vreo 2 ani........suntem in secolul vitezei ,ne grabim spre nu stim ce ..... dar asta e purul adevar vb din experienta proprie,am facut si cum ai spus tu,dar nimic, am asteptat ani de zile si mai asteptam inca atat sa apara fat-frumos,care fat-frumos daca nu exista ..... si atunci ce sa fac sa ma inchid intr-o colivie?
acum 14 ani
Am fost surprinsa sa aflu ca din toate pers care scriu aici...toata lumea m-a sfatuit sa renunt...ceea ce a fost si uneori inca mai apare in gandul meu...sa las tot si sa fug cat mai departe...O singura persoana m-a intrebat daca il iubesc cu adevarat si pana unde as merge...O singura persoana cred ca m-ar sfatui sa merg mai departe...Eu asa sunt....lupt...indiferent daca e ok sau nu..pt ca nu pot pleca stiind ca nu am facut totul..si poate am fost prea ocupata sa ma plang de suferinta mea si nu am mai vazut-o pe a lui..pt ca asta e...suferinta de a fi fost inselat,dezamagit si calcate in picioare tot ceea ce construise..Acum..dupa ceva timp..nu ma mai cramponez de suferinta mea..pt ca mie imi trece usor-usor din cate vad..a inceput sa-mi fie mila d el...da..intelegeti bine..mi-e mila de el...pt ca este atat de ranit incat de frica de a nu fii ranit din nou,alege sa fie singur..In schimb,ma bucur pt mine si ii multumesc lui Dumnezeu pt faptul ca mie nu-mi e frica..pot sa o iau oricand de la capat..si sa iubesc..pana la stele si inapoi..acum..nu-mi mai e frica..E prea frumos sa fii indragostit ca sa traiesc cu teama ca voi fi ranita.
Revenind la uimirea mea...mi se pare ca ati trecut majoritatea prin fel si fel de experiente,insa unii dintre voi...renuntati usor,mie cineva aici mi-a scris ca e o "iubire bolnava"...nu este bolnava sa stiti!E doar din suflet..si cu parerea de rau constat ca mai degraba considerati ca e un tren pierdut si ca s-a dus decat sa lupti.Nu-mi pare rau de nici o clipa..nu consider ca m-am umilit,ca m-am injosit..nimic din toate astea..pt ca atunci cand iubesti uiti,si cel mai important,ierti!L-am iertat pt toate cuvintele care m-au durut..Poate o sa va intrebati de ce? Pt ca singurul care pierde si sufera intr-adevar este el...si,repet,mi-e mila ...E un om cu suflet bun,insa i-a fost calcat in picioare.Incerc sa nu-l condamn..poate as fi fost la fel daca eram in locul lui..De iubit il mai iubesc,mi-e dor de el,insa nu-l mai vreau inapoi..nu vreau un om langa mine care sa traiasca cu frica...pt ca eu nu traiesc asa..vreau sa fie deschis si sa ne bucuram impreuna de fiecare picatura de iubire..Nu-l mai astept pe Fat-Frumos..pt ca nu exista,nu-l mai invinuiesc pe el pt suferinta mea pt ca eu am ales sa raman langa el...imi pare rau ca pierde cele mai frumoase momente din viata unui om...traind cu frica,regrete si mai rau,cu sufletul plin de suferinta.
Amuzant este ca acum cand ma vede ma priveste altfel,zambeste,vrea sa ma sarute,pt ca zice el..simte toate astea,dar sufletul meu...il iubeste si atat.E greu sa va descriu ce simt..este iubire,amestecata cu parere de rau...Ma doare ca sufera...desi nu e din cauza mea...Il compatimesc...Trist este ca ,se zice, atunci cand pierzi ceva iti dai seama de ce ai pierdut,iar asta e valabil si in cazul meu...am pus punct luptei pe care am dus-o,cu sufletul impacat ca am facut tot ceea ce se putea...Il mai iubesc,nu-i port ranchiuna,ci ma rog la Dumnezeu,nu sa ne impacam,nu sa ma iubeasca,ci doar sa Ii aline El sufletul si durerea ce si-a facut cuib acolo in inima lui,sa poata iubi din nou si sa-si gaseasca fericirea,indiferent care ar fii ea.
Nu-mi pare rau pt nici o clipa petrecuta langa el...sunt impacata cu mine!
Va multumesc pt toate sfaturile voastre...eu la varsta mea..nu stiu daca sunt in masura sa va sfatuiesc...eu doar astern aici..ceea ce simt,gandesc si traiesc...Va indemn doar sa luptati..pt iubire,pt prietenie,dar mai ales,atunci cand puneti capul pe perna sa fiti cu sufletul impacat ca ati facut totul!
acum 14 ani
Alina, nu te supara, dar lupta este buna cand are un scop, si un posibil rezultat cu efecte bune, nu sa lupti pentru cineva, care te lasa balta din cine stie ce motive, mai mult sau mai putin serioase! Lasandu-te pe tine pentru ... fosta, nu-mi spune decat ca n-are caracter, si nu tine la tine, in ciuda faptului ca in inima ta inca-l iubesti. Sigur ca o iubire nu trece in cateva zile, dar te asigur, draga Alina, ca va fi pentru binele tau. Nu considera respingerea sau mai bine zis "tradarea" este ca cealalta e mai buna ca tine! Dimpotriva, considera ca este mai bine sa suferi acum pentru cateva saptamani, decat sa suferi ani si ani... Vine vremea sa-ti gasesti pe cel care te va pretui cum trebuie, si nu va renunta la prima cotitura pentru o alta! Sa nu uiti nici tu, nici altele ca tine! Nu exista "fat-frumosi" sau "Ilene Cosanzene", ci trebuie sa intalnesti un om de caracter, care sa ti se dedice, sa aiba fundamentul sanatos si sa te merite. La randul tau, nu uita ca nici tu nu esti perfecta, si doi oameni imperfecti ajung impreuna, si au cel putin un numitor comun. Ce vreau sa spun prin asta? Trebuie ca tu si viitorul sa aveti in viata ceva care va aseamana unul celuilalt, chiar daca sunteti firi deosebite, ca de ex. "cum priviti viata, viitorul, copiii, serviciiul"? Ce fel de familie are si cum se poarta unul cu celalalt? Cum te trateaza in diferite imprejurari, etc. etc.? Tu trebuie sa ai in subconstiientul tau formulate raspunsuri la intrebarile de mai sus, si in baza acestor raspunsuri sa vezi daca "acela" se potriveste cu ideile tale despre caracterul unui barbat, sau ba. Sa nu-ti modifici tu parerile, fiindca se va schimba intre timp! Daca sunt lucruri marunte, tu trebuie sa lucrezi la modificarea lor, si vezi daca ai rezultate pozitive. Nu ai, lasa-l, ca nu-i pentru tine! De multe ori fetele/femeile se gandesc ca-l vor schimba mai tarziu! Never ever! De asta sunt atatea femei,care-si plang soarta, fiindca n-au deschis ochii bine inainte, si sa fi zis "nu" cu asta! Cele scrise de tine mai sus, ma fac sa gandesc ca inca nu esti hotarata sa rupi toate legaturile. Ai grija, sa nu devii o statistica si tu, fiindca unii baieti/barbati pot sa joace bine in "doua luntri", si e pacat de tine. Succes, si capul sus! O sa vina vremuri si mai bune, si o sa zici "bine am facut ca nu m-am luptat sa-l tin pe acela".
acum 14 ani
Ai luptat, dar eu cred ca nu pana la capat. Da. Probabil ca sunt singura care te-a sfatuit sa lupti si cu tristete observ ca ai renuntat. Eu nu am facut-o si acum sunt fericita. Cazul a fost similar. A fost ranit si multa vreme i-a fost frica, dar a trecut. Am vrut sa vorbim pe mail ca sa-ti povestesc si sa te incurajez in lupta ta. Daca ai renuntat, inseamna ca nu el era sufletul tau pereche si intradevar, nu merita sa continui. Nu trebuie sa te simti prost ca ai luptat. Iubirea e asa. In iubirea adevarata nu este loc de ambitii, de orgolii, de cine da mai mult si cine mai putin. Ti-o spune o femeie care a crezut timp de 20 de ani ca iubeste, pana intro zi cand a aflat ce este de fapt iubirea. Si a luptat pentru ea, cu toata forta adunata in 20 de ani de dezamagiri. Iti doresc sa fii fericita cu alegerea ta, iar daca doresti sa vorbim, adresa mea a ramas aceeasi.
acum 14 ani
Corina...ti-am dat un mail...sper sa-mi raspunzi.si poate vb mai multe.MuLtumesc
acum 13 ani
De asta nu a disparut inca specia noastra: melatonina. In general vorbind,un barbat poate sa fie oricat de ticalos, daca ii pica femeii pe el, s-a perpetuat specia.. Pana la urma asta este cursul naturii si este cel corect. Dragostea( ca asta de mai sus) este oarba pentru ca natura dracului, fara sa le intrebe pe femei, a inventat secretia de hormoni. Asta cal troian. In concluzie, e clar ca nu o sa disparem prea curand,oricat de nenorociti am fi. Si suntem.
acum 8 ani
Vreau să împărtăşesc o mare mărturie pe acest site cum GREAT MUTABA ajută-mă în care se încadrează insarcinata, eu si sotul meu au fost încercarea de a avea un copil de peste 4years, dar ele în cazul în care nici un noroc asa ca am decis sa contactati medicul de familie si dupa ce s-au făcut toate testul, a spus să ne că meu trompa uterina este nu functioning.then într-o zi am fost la birou atunci când un prieten de al meu care au aceeasi problema cu mine, toamna gravidă după ce ea a contactat GREAT MUTABA .ea regizat-mi să-l şi atunci când l-am contactat prin e-mail lui şi el a făcut purificare pe vraja sarcinii şi în 2weeks timp mă simţeam cum unele si am mers pentru a satisface medicul de familie care mi-a spus că eu sunt pregnant.if ştii că ai o problemă similară ca asta , sau orice problema de fertilitate si vrei sa fi insarcinata, puteţi contacta GREAT MUTABA prin E-mail: [email protected]
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua