Postata de Utilizator21535656883 cu 6 ani in urma.
Povestea mea incepe acum aproape 8 ani, cand mama s-a imbolnavit de cancer si nu a vrut sa impartaseasca acest lucru cu mine. Eram intr-adevar doar un copil, fiind doar in ciclul gimnazial, dar m-am simtit mintita atunci cand am descoperit rezultatul analizei facute de ea, ceea ce m-a facut sa ma razvratesc asupra ei si a familiei. Dupa am inceput sa fumez si sa beau, desi stiam ca nu este etic pentru o fiinta atat de tanara. Nu vorbeam cu nimeni despre durerea mea pe care o purtam, ceea ce m-a facut sa dezvolt imposibilitatea de a spune chiar si acum ce ma face sa sufar. Am incercat sa scriu intr-un caiet tot ce ma doare si i l-am pus mamei innoptiera, dar dupa zecile de pagini pe care eu i le-am scris, ea m-a raspuns in cateva randuri ca nu are timp sa citeasca tot, dar totusi pot oricand sa vorbesc cu ea despre orice vreau. Am renuntat. Am incercat sa ignor tot. Am avut cativa ani in care nimeni nu a stiut cu ce ma zbat, dar am cunoscut un baiat dintr-un alt oras si i-am zis tot, iar el avea o poveste similara, dar dupa o perioada am intalnit pe altcineva care m-a facut sa ma simt in siguranta si am taiat orice legatura cu primul. Am avut o relatie lunga cu cel din urma, dar care a fost presarata nefast prin abuzuri verbale si fizice. Nu am discutat cu cineva nici despre asta, dar pana la urma am reusit sa ma separ de acest individ care si-a batut joc de mine. Nu a durat mult si primul baiat mi-a scris, am simtit ca este EL, alesul si am lasat sa se infiripe o poveste de iubire, cel putin din partea mea. Nu dupa mult timp de cand incepusem iar sa discutam, ne-am mutat impreuna in orasul unde locuiesc si acum. De cand sunt impreuna cu el am trecut prin multe: un avort, pe care eu nu l-am dorit; am aflat ca el vorbea cu altele si probabl avusese si relatii cu respectivele; minciuni cum ca eu eram singura lui iubita; am aflat ca e dependent de sex si pornografie; l-am sustinut finaciar in tot acest timp si daca nu ar fi fost indeajuns este si extrem de posesiv si gelos. Acum nu stiu cum sa procedez, am incercat de cateva ori sa inchei relatia, dar tot eu sunt cea care ii cere sa nu plece. Mi se pare ca singura solutie este sa imi inchei viata. Nu mai am prieteni, familia mea plange de dorul meu...pentru ca nici macar prietene nu mai pot sa amdatorita geloziei lui si nici acasa la mama nu ammai fost. Ma doare si nu inteleg ce pot iubi la un om ca el, dar daca ar fi sa zic ceva despre el este: "iubirea vietii mele".
Adauga raspunsacum 6 ani
Buna ziua. Va recomand psihoterapie cognitiv-comportamentala.
Toate cele bune!
acum 6 ani
Buna. Imi pare rau sa vad o poveste asa trista ca a ta, dar sincer parerea mea e ca nici un barbat oricat l-ai Iubi in lumea asta nu e mai presus decat insuti viata ta pe care Dumnezeu ti-a dat-o cu bucurie sa o traiesti si sa te bucuri de ea. Nu te distruge ca e pacat mare, viata e frumoasa daca incerci sa ai dai mai multa ate tie, vezi bine ca iubitul tau nu te pretuieste deloc, de ce mai stai langa el sa suferi? Pleaca si fi tare orice ar fi pleaca la ai tai, dute acasa unde te asteapta cei dragi, nu-i ocolii ca sunt singura ta familie care te iubesc cu adevarat chair daca mama ta e bolnava, accepta realitatea si vorbeste cu ea, ca nu se stie cat va mai trai daca are cancer, si sa nu ajungi sa ati para rau ca nu ai vorbit cu ea cand trebui a. Iart-o si mergi inainte in viata, ca si Dumnezeu te va ierta pentru orice ai gresit si roagate sa te ajute in toata suferinta ta. Si inca ceva nu ati pierde timpul cu cine nu te merita, ca pe lumea asta sunt destui barbati care ar putea sa te iubeasca si pretuiasca asa cum esti tu, doar sa incerci sa-i gasesti. Nu te lasa si lupta pentru tine sa-ti fie bine, chair daca trebuie sa renunti la cel pe care al iubesti".
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua