buna ziua.....!!!!cum scap de o depresie din dragoste?

Draga soffya, Dupa cum bine vezi sunt foarte multe femei in situatia ta,la un moment dat in viata toate trecem prin asa ceva,asta e cursul vietii,n-ai ce sa-i faci...Daca acest baiat chiar este dragostea vietii tale vei afla mai tarziu,viata asta este plina de surprize,dragostea vine atunci cand te astepti mai putin.Eu nu vreau sa-ti dau sfaturi ptr. ca e foarte usor sa faci asta,insa imi pot spune parerea,daca asta te ajuta la ceva.In situatii de genul asta e bine sa vorbesti cu cineva,sa-ti deschizi sufletul.Daca el nu te iubeste din pacate n-ai ce sa faci,dragoste cu forta nu se poate.Iubirea adevarata este atunci cand sufletul care jinduieste dupa iubire primeste caldura sufletului pereche,cand inima care vibreaza de dragoste simte atingerea barbatului care s-a daruit pe sine femeii iubite,atunci traiesti cu adevarat ptr.ca esti fericita,esti implinita,esti iubita si nu mai conteaza absolut nimic.O sa cunosti acea dragoste....

IARTA-MI ACEASTA STRANIE IUBIRE

Eu pot sa te iubesc nespus,
Dar tu iarta-mi aceasta stranie iubire.
Nici nu stiu cand si cum s-a strecurat
Si m-a infasurat cu-n val ca vantul;
Urzit mi-e sufletul in vraja ei,
Caci eu abia acum incep sa-i port vesmantul.

Chiar daca nu ma poti iubi,
tu iarta-mi aceasta stranie iubire.
Eu te imbrac in raze si-n mister,
Vesnicul meu calator indecis si hoinar!
Ma doare numai visul, mi-s paginile ude
Si-mi indrept cu credinta speranta
Spre icoana pe care mi-ai dat-o in dar.
(20 febr. 2007)

Iti doresc multa lumina in ceea ce vei face, sa ai ochii larg deschisi la tot ce va urma pentru ca in lumea asta e mult rau dar bunatatea devine cu mai valoroasa si rara,de aceea nu suspina atat de mult caci cu siguranta multe persoane au trecut prin asta ,si te va ajuta cand le vei afla "povestea".

Sofia , in mare parte majoritatea femeilor te inteleg.Si eu am trecut prin asa ceva , cam pe cand eram de varsta ta. Noi visam prea mult-realitatea e alta,barbatii gandesc diferit:simt diferit.
Si eu am suferit foarte mult , si am crezut ca lumea s-a sfarsit pentru mine ,ca viata mea nu mai are rost...Am scris zilnic tot ce-am simtit atunci , si intr-o buna zi , am dat foc caietului .Asa am crezut ca scap de obsesia mea pentru el . Acum imi pare rau ca nu mai am notitele mele de femeie indragostita , pentru ca , sincer - pe el chiar l-am uitat.
Un sfat , daca imi permiti : traieste-ti viata , profita de tineretea ta , bucura-te de toate lucrurile marunte din viata ta . Cineva zicea ca Dumnezeu a gresit cand a dat tineretea celor tineri , pentru ca nu stiu s-o pretuiasca.

off..la mine sta altfel treaba: el ma iubeste, eu il iubesc..dar este mult prea greu de inteles, este mult prea gelos si suspicios..imi vorbeste urat cand se enerveaza..nu am avut curaj sa il las pt ca a plans de atatea ori spunandu`mi ca ma iubeste, m-a si lovit o data..am trecut prin multe intr-un an de zile. acum suntem oarecum despartiti, simt ca nu pot fara el...nu am simtit niciodata asa ceva, am trecut prin cateva relatii..am aproape 22 ani, dar citind ce ati scris aici..parca ma simt mai bine, de felul meu sunt f puternica dar acum parca a cazut cerul pe mine. e f greu sa treci prin asa ceva. fii tare si cauta alt baiat ca sigur il vei gasi. succes si te pup

sofia,imi pare f rau pt suferinta ta,dar stii cum se zice:''nu trebuie sa plangi pentru nimeni,caci cei ce te iubesc cu adevarat nu te vor face niciodata sa plangi,nu iti pot provoca niciodata suferinta''.Am trecut cu 5 ani in urma prin aceasta experienta,e groaznica,a trebuit sa treaca 3-4 ani sa ma pot redresa cat de cat;acum am pe cineva si conteaza mult,nu mai traiesc aceeasi iubire,insa pot spune ca sunt linistita,asta e viata1

Draga Sofia si eu trec prin ceea ce treci tu. Sunt indragostit de o fata si chiar daca isi bate joc de mine si ma face sa sufar, nu pot renunta la ea. Primul gand cand ma trezesc dimineata este la ea si tot timpul dealtfel. Ma gandesc daca este iubire sau obsesie?! Ce parere ai?

Am o parere foarte p***a despre ea. Eu nu am mintit-o si nici nu am inselat-o niciodata, pecand ea minte tot timpul si inseala pe cine poate pentru ca sa obtina ce vrea. Ea ma vrea ca amic pentru ca stie cat o iubesc si ca as face orice pentru ea si profita de asta si inventeaza diverse probleme pentru a obtine bani de la mine. Eu aflu intotdeauna adevarul si demulte ori nu zic nimic pentru ca nu vreau sa se simta prost asa ca o ajut cu ce pot pentru ca vreau sa fie fericita. Am incercat de multe ori sa renunt la ea dar este ca si cum as renunta la propia mea viata si nici ea nu ma lasa sa renunt la ea. Eu sant din Bucuresti si ea din Constanta nu avem prieteni comuni, defapt nu-i cunosc nici un prieten si nici ea mie, santem doar noi doi. Spune-mi te rog asta este iubire sau obsesie?

Ai dreptate Anamaria, am trecut prin aceeasi situatie tot la aceeasi varsata ca a Sofyyei, acum am 38 de ani si mi-a trecut, dar au fost multi ani din viata mea in care m-am gandit doar la el. Viata merita traita!

draga mea , am fost casatorita cu un barbat pe care l-am iubit enorm si inca i-l iubesc ,avem un copil minunat ,ma parasit pentru o tipa mai tinara ,ne vedem toata ziua , am incercat sa ma intilnesc cu alt cineva intr-un final m-am casatorit cu acel cineva ,dar tot ce faceam tot la primul ma ducea gindul ,intr-un final m-am despartit de el , viata merge inainte , trebuie sa fii tare , sa dai curs vietii tale ,eu am 35 ani un copil de 12 dar cu toate ca-l iubesc foarte mult pe cel care a fost primul incerc sa merg mai departe ,distreazate , ai grija sa fii tot timpul incojurata de prieteni , de colegi intr-un cuvint TRAIESTE CLIPA ,dar cu masura ,te-ai gindit vreodata ca el traieste intens si tu suferi ? multa bafta i-ti doresc !

Sofya

"Cine nu te vrea nu te merita!" este un principui sanatos ,conservator si benefic.Gandeste asa de cate ori iti aduci aminte de el .Esti inca tanara ,ai toata viata inainte si credema nici un barbat pe lumea asta ,mai ales unul care te face sa suferi ,nu merita sa plangi dupa el.Sanatate si ai grija de tine ,e foarte important ,chiar daca suna egoist ,punete pe tine pe primul plan.

Buna Sofia,cand te indragostesti nu mai conteaza cum arata, ce apucaturi are sa nu mai luam in calcul studii profesie etc etc.Asa e dragostea,cred ca 99% trecem printr-o perioada de genu, insa in general nu-ti dai seama ce e bine si ce nu este la varsta asta 18-20 de ani.fiecare depresie in dragoste difera de la om la om,si fiecare inima are suferinta ei,fiecare simte in felul lui acest,,refuz".Tu tine capul sus si incearca sa ai un autocontro deplin mai ales cand stii ca nu ti-a impartasit dragostea, trebuie sa fii tu insati si sa-ti repeti nu cu rautate ca tu ai oferit iubire si dragoste si te asigur ca vei avea parte izecit in viitorul apropiat.Cu siguranta nu se va mai intampla acelasi lucru pe viitor ptr ca vei fi mai precauta,asigurate doar ca sentimentele tale vor fi impartasite in aceeasi masura de viitorul prieten.Sa revin ca m-am abatut cam mult sfatul meu e sa povestesti unui strain ce-ai patit ptr ca el este neutru nu te cunoaste nici pe tine nici pe cel in cauza si cu timpul iti va trece.Mult autocontrol si putere de decizie iti doresc si sa vezi ca o sa fie bine.

Desi pare ca femeile sunt majoritare pe forum, asta nu inseamna ca doar ele sufera si ca doar ele pot iubi intens, poate chiar neconditionat, doar ca sunt putin ma curajoase :) si pot recunoaste totul....Ideea e ca "doare ca dracu" (scuzati-mi expresia)...Cazul meu e putin mai trist...am avut o relatie de 7 ani (practic am crescut impreuna) care s-a terminat, au trecut 9 luni de atunci...si nu imi pot reveni, orice as face nu e bine, cu orice tipa as incerca sa ies e totul absolut ok doar ca niciuna nu mi se pare atragatoare, am un sentiment de vinovatie uneori fata de ele pt ca stiu ca le folosesc pt a-mi alunga eu "demonii", nu ma pot atasa de nimeni si orice placere a vietii a disparut parca nimic nu are gust, miros sau culoare fara ea.
Chiar habar nu am ce sa fac sau incotro sa o iau...chiar nu mai vreau sa fac pe altcineva sa sufere din cauza suferintei mele...spun asta deoarece ultima data am iesit de cateva ori cu o tipa iar ea a cam pus suflet, iar eu nu simt nimic...acum ea plange iar eu din pacate nu simt altceva decat un sentiment de vinovatie nimic mai mult.

este atat de frumoasa viata,sofia, cu iubit,fara iubit;exista atatia barbati care te asteapta,totul este sa alegi;am trecut si eu prin asemenea situatie,stiu ce traiesti;intr-o zi m-am rupt de trecut,am dat sansa la un baiat sa-mi arate dragostea lui desi eu nu-l iubeam nici un pic, dar mi-am calcat pe suflet;recunosc ca am ascuns foarte bine lucrul acesta;dupa cateva luni impreuna,mi-am dat seama ca el reprezinta tot ce mi-am dorit in viata de la un barbat;am 14 ani de casnicie cu el si o fetita de 12 ani;el este viata si universul meu;bineinteles ca m-am reintalnit cu fostul de-a lungul vietii, inima mai imi tresarea uneori cand il vedeam dar pot sa spun ca anul trecut , la alegerile prezidentiale,l-am reintalnit din nou, si intr-o conjunctura de discutii(dialog) am realizat cu stupoare si teama de ceea ce putea sa fie, ca nu stiu ce a putut sa-mi placa la un mitocan ca el(se exprima urat fata de sotie), la un gras ca el(s-a degradat sub orice critic,fiind aproape obez), la un cheletc;sotul meu este model de barbat,prieten,gentelman,tat,etc.etc

Sa incerc sa ma impac cu ea? chiar daca stiu ca are pe cineva acum? Ce sa fac? Sunt intr-o dilema totala....

Ciprian, te cred ca ti-e foarte greu sa te pui pe picioare dupa 7 ani cu aceeasi persoana, un lucru trebuie sa faci in prima faza - sa ai rabdare. Pune-ti mai mult timp la dispozitie sa-ti revii, nu te obliga nimeni sa te arunci intr-o alta relatie, ba dimpotriva. Se stie ca-i sortit pierzaniei tot ce faci la disperare/ durere/ apatie. Consolarea nu o sa o gasesti intr-o femeie acum, pentru simplul fapt ca ea va vrea ceva de la tine, ceva ce acum nu esti capabil sa oferi, pentru ca esti epuizat emotional. Asa ca trebuie mai intai sa te refaci ca individ autonom si de sine statator ca sa zic asa. Iesi prin lume, ocupa-te cu ceva ce-ti place si relaxeaza-te fara sa te simti vinovat ca nu te gandesti la fete neaparat. Nu are rost sa te chinui si sa le chinui si pe cele cu care te intalnesti.
Dupa 9 luni n-are sens sa speri ca te vei impaca cu ea, mai ales ca are pe altul. Nu te intoxica cu iluzii, astea te mentin indisponibil si inchis fata de oricine altcineva. Cel mai sanatos: ia-ti momentan gandul de la fete, ca nu fug nicaieri. Ingrijeste-te de tine si de relatiile care ti-au ramas (prieteni, familie). Eventual, daca mai mentii contactul cu respectiva fosta, intrerupe-l (asta-i foarte important), macar pana dispare influenta ei, care-i nociva in momentul de fata.
Ai vazut filmul "Swingers"? Ti-ar prinde bine :)
good luck

Iubire cu sila ,nu se poate!Intotdeauna sa tinem cont de acest lucru...cel care tradeaza, va trada mereu,asa sunt unii,nestatornici!O zi buna tuturor!Maria

Ms mult Cri...pare simplu ce zici tu...dar f greu de pus in practica din pacate. De uitat am incercat sa o uit dar singura problema e ca nu prea ma pot concentra la nimic si imi vine f greu sa ma adun....e a naibi de dureros.

Ma gandeam totusi sa imi iau concediu cateva zile sa plec undeva singur, dar imi e sa nu cad in depresie mai rau...

P.S. o sa vad filmul sper sa imi "prinda bine" :P, te anunt daca mi-a placut.