Postata de Laura2639464 cu 14 ani in urma.
Buna ziua. Am o problema care ma chinuie inca din copilarie; am inceput sa constientizez aceasta senzatie de pe la 10, 11 ani numai ca atunci dura poate cateva secunde sau nu imi mai aduc eu bine aminte. Am senzatia uneori (crizele apar din senin, fara un motiv aparent si pot dura si cateva zile pana cand incep incet, incet sa imi mai revin, o senzatie crunta si chinuitoare pentru corpul meu) ca nu pot sa respir complet, ca nu imi intra aerul inspirat adanc in plamani de parca ar fi ceva care obstructioneaza patrunderea aerului; tin sa spun ca mi se provoaca un fel de cascat ciudat, casc astfel poate de cateva ori bune pana cand reusesc o data sa o fac bine si parca pentru o secunda mi se deblocheaza ceva si reusesc sa simt aerul inspirat ca-si urmeaza cursul pana in partea inferioara a plamanilor; senzatia pe care o am in astfel de momente este de diafragma blocata (n-as vrea sa spun p***ai dar parca la acel nivel nu am senzatia de bine provocata de aerul care parca trece prin aceasta zona a stomacului, ca atunci cand oftezi adanc si ai o senzatie de bine, ceea ce la mine nu se intampla).
In timpul unor astfel de crize, chinuindu-ma sa inspir, la un moment dat am senzatia de urechi infundate si mictiuni oarecum frecvente. Desi mi s-a spus ca sunt atacuri de panica mentionez ca nu am nici un alt simptom al atacurilor de panica ci doar aceasta senzatie de sete de aer cu cascat.
Am facut toate analizele posibile si imposibile pentru ca devii obsedat de o problema pe care ai putea-o avea: electrocardiograma, ecocardiografie, radiografie la plamani, ecografie la tiroida, mi-am verificat hormonii tiroidieni, analizele de sange in general... Mi-am verificat cred tot ce ar putea provoca o astfel de stare si toate analizele au iesit perfect, eu insa, la intervale de timp nedeterminate, ma simt rau intrand intr-o astfel de stare.
Mai vreau sa mentionez un lucru, desi nu stiu ce legatura ar putea avea, cand mama era insarcinata cu mine, acum 30 de ani, a fost lovita de o masina, mai mult in picior, coapsa decat in plin, unde a doua zi i s-a invinetit locul, era insarcinata in 3 luni si o saptamana, deci, in principiu, nu trebuia inca sa ma misc, dar a doua zi de la accident m-am mmiscat puternic pentru prima oara. Ar putea avea drept consecinta aceasta stare pe care eu am mostenit-o din starea de panica a mamei ce s-a transmis la copil?
Va rog din suflet sa ma ajutati cu un raspuns, chiar in aceste zile trec printr-o astfel de criza de sufocare, cu atat mai mult cu cat sotul meu si cu mine vrem sa avem un copil si mi-e frica de o eventuala senzatie de acest fel in timpul sarcinii, n-as vrea sa transmit copilului chinul prin care trec incercand sa respir.
Va multumesc.
acum 13 ani
Am 23 de ani si de cateva zile am urmatoarele simptome : raman fara aer , nu mai pot inghiti , simt ca am temperatura crescuta , frisoane , . Aceste simtome le-am avut primele 2 zile . Cam de 2 ori pe zi tinand aproximativ o ora jumate ! .// am fost la urgente . Mi-a spus ca poate fi din cauza ca am baut cafea si coca-cola in acea zi, mai ales ca sunt si fumator de vreo 7 ani . Am facut apoi EKG mi-a iesit normal , la plamani niste raze a iesit normal , Am facut si analizele si au iesit Foarte Bune ! Am tot citit pe toate forumurile si am cam aceleasi simptome ca la atac de panica . Acum ma simt putin mai bine in sensul ca nu se mai agraveaza starea atat de rau incat sa am impresia ca mor . Acum 3 zile simteam ca am temperatura foarte ridicata dar eu de fapt aveam 36.9 ...din cauza asta ma gandesc ca as avea atac de panica . Acum simt ca nu mai am aer dar ma gandesc repede ca e doar in mintea mea senzatia dar tot nu pot sa ma calmez total . Imi vine mereu sa casc ... si simt o stare de moleseala . NU stiu ce sa fac !
acum 12 ani
in primul rand buna ziua.am citit in mare parte despre ce este vb pentru k nu am intrat intamplator aici.treaba este k si eu am anume stari uarate,mai exact nu stiu de ce ma deranjeaza inima,iar dupa ceva de genul insuficientei respiratorii.problema mare la mn este k knd mi se intampal asa ceva ma panichez si nu stiu cu ce sa ma ajut.ce nu am zis este faptul k eu am avut pleurezie pe partea stanga iar intrebarea mea este dac are vreo legatura cu inima?in prezent am 24 de ani iar aceste simtome care leam descris mai putin cu pleurezia le am de 2 ani si ceva,pleurezia fiind inainte cu ink un an dupa aparitia acestor simtome.aceste stari imi apar din senin si `problema este k nu stiU care este cauza,sincer sa fiu nici la un medic nu am fost gandindu-ma k poate imi trece dar pana acum vad k ink nu si am de gand sa ma duc.rog medicul Cristina sa imi spuan si mie o parere si sa imi dea niste sfaturi.
Va multumesc mult!!!
acum 12 ani
aceeasi stari le simt si eu,mii s-a spus ca si tie...stari de panica
acum 12 ani
Nu vreau sa va raspund ci sa va intreb o problema de-a mea. Eu ma simt rau cand depasesc anumite limite in alimentatie pentru ca ma sufoc, desi nu mananc prea mult la o masa. Daca inainte de culcare depasesc acea limita in alimentatie, cand ma pun in pat, nu mai pot respira normal (simt acea lipsa de aer si trebuie sa inspir adanc, dar la un moment dat mi se face rau de atata inspirat adanc), iar daca adorm pe spate ma trezesc cu respiratia oprita si trebuie sa ma scol din pat caci daca stau intins nu imi revin. In aceste momente simt arsuri la nivelul pieptului si al burtii, pulsul este 53-55, iar tensiunea intre 9,5 cu 6 si 11,5 cu 6,9. Cand fac miscare, ex. plimbari, alergari 2-3 Km, joc si fotbal (si desi am 52 ani, alerg mai mult ca toti) ma simt foarte bine. Am observat ca daca stau foarte mult inactiv (la calculator, sau conduc 6-7 ore masina) raul acesta pe timpul noptii este mai frecvent daca si mananc inainte de culcare caci daca nu mananc, dorm bine. Inca o problema esentiala pentru mine este ca de 17 ani 90% -95 % din ceea ce mananc este hrana vie (fructe, legume, cereale) si cu toate astea, nu pricep de ce am aceste probleme de respiratie. Vreau sa mai spun ca lipsa aerului o simt de cand eram copil de 6-7 ani, ca atunci cand m-am nascut eram vanat, pentru ca ma strangulasem cu cordonul ombilical si am fost nascut cu o depasire a termenului normal de 9 luni. Sa fie oare ceva de care nu am sa pot scapa niciodata? Sa fie vreo insuficienta cardiaca? Va multumesc anticipat.
acum 12 ani
Atacurile de panica sant extrem de neplacute.Va recomand sa le dati atentia cuvenita si cu mult optimism ve-ti scapa de ele.Va doresc multa sanatate.Eu slava Domnului am scapat !
acum 12 ani
Buna ziua,
Si eu am aceleasi simptome ca dvs de 9 ani ( cu pauze) doresc sa stiu daca a reusit cineva sa treaca peste sau daca a gasit un tratament/ doctor care sa rezolva problema asta.
Multumesc anticipat! Va rog sa-mi scrieti la adresa de mail [email protected].
acum 12 ani
Am 16 ani si exact asta am patit si eu de cateva luni.Am acceasi senzatie ca nu pot duce respiratia la capat.Am fost la medic pneumolog, radiografia mi-a iesit bine desi a zis ca as putea avea un astm bronsic desi nu a fost prea sigura doamna, neac***a alte sintome(tuse, alergii...).Ceea ce mi se pare ciudat este faptul ca acum o saptamana am fost foarte racita , tuseam si imi trecuse senzatia aceasta de tot.cum am scapat de raceala mi-a revenit senzatia? ce sa fie? am luat si calciu si in prezent iau singulair pt astm de doua luni dar nu simt nicio ameliorare la senzatia aceasta.Mama zice ca poate e si pe sistem nervos din cauza ca ma gandesc prea mult la asta...chiar nu stiu ce sa fac.Nu vreau sa traiesc mereu cu senzatia asta.
acum 12 ani
Buna Laura,am citit msg tale.tin sa-ti spun ca sufar de aceeasi boala.de 3 saptamani ama chinui si nimeni nu-mi da nici un diagnostic.fac tot timpul atacuri de panica,mai ales cand sunt singura.E foarte greu.Am fost anul trecut la un medic si mi-a gasit la inima suflu sistolic si pauze intre bataile inimi.in ac timp zicea dr.ca nu se oxigeneaza creierul si de aceea avem starile astea.am facut tratament 3 luni cu vagostabil.ansilan si magnerot si m-am simtit ok un an de zile.Acum fac calciu pe vene si sper sa-mi revin.am observat ca fac crizele astea in special primavara si toamna.iti urez multa,multa sanatate tie si tuturor care sunt ca noi.
acum 12 ani
buna sunt din Iasi am 32 de ani si acum doi ani am fost diagnosticata cu ,DEFECT SEPTAL ATRIAL TIP OSTIUM SECUNDUM CU SUNT STINGA_DREAPTA,BLOC DE RAM DREPT INCOMPLET ,INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA CLASA II NYHA., si acum mai des am probleme cu respiratia si casc foarte des
,nu imi pot controla respiratia si trebuie sa casc foarte des ca sa simt ca am destul aer in plamini ca altfel parca ma sufoc ,sint somera si din acest motiv numi permit sa ma operez , va rog ce ma sfatuiti ,am un baietel de 7 ani ,va multumesc si astept parerile si sfaturile voastre .
acum 12 ani
Cunosc simptomele acestea. De aproximativ 3 ani mă confrunt cu aceleași probleme. La primul atac am ajuns la urgențe pentru că m-am speriat așa de tare, că am avut impresia că am un atac de astm și că voi muri. La urgențe mi-au făcut câteva analize și totul a ieșit ok.Mi-a spus medicul respectiv ca am facut un atac de panica și mi/a prescris Xanax si inca ceva. Am luat doar o zi și am renunțat de frica ca voi deveni dependentă. Am consultat medicul de familie, alți medici, am făcut analize și nimic. Într-un final, medicul meu de familie m-a trimis la psihiatru. Mi-a spus ceva de genul că totul se produce în imaginația mea. Nu m-am dus! Am observat ceva insă.. In ultima perioada mai tot timpul am aceste senzatii: de lipsa de aer dupa care incep sa casc intens. Dupa ce casc de vreo cateva ori incep sa/mi revin. Dar dupa scurt timp (2-3 ore) senzatiile imi revin.. Nu stiu ce să mai fac!! Am mai observat ceva. De 3 luni mă duc regulat la fitness. Alerg 30 de minute pe bandă. Inainte să incep alergarea pe bandă stau cu teama ca voi pati ceva din cauza starilor mele. Insa dupa 30 de minute de alergare, controlandu-mi respiratia, nu mai am nimik. Dupa ce lucrez și la aparate, controlandu/mi in continuare respiratia, dupa doua ore de sport, plec acasa ca si cum nimik nu am avut. Adica respir bine. Mai precizez ca in somn nu am probleme de respiratie. Astfel că noaptea nu am niciun fel de simptom de respiratie grea. Cateodata, am si senzatia de nod in gat, dar asta se intampla rar. Mai precizez că la serviciu in mare parte sunt foarte stresata. Iar acum 3 ani, inainte sa imi apara starile am avut ceva probleme și am fost foarte agitat, stresata și suparata. Astept sfaturile voastre.
acum 12 ani
Buna Valentina, Laura si toti ceilalti care treceti prin senzatii neplacute, ciudate, de neinteles.
Deoarece si eu m-am chinuit de griji, m-am speriat si am cautat mult pe internet sa aflu de la ce am tot felul de senzatii, m-am gandit sa descriu amanuntit si pe larg, simptomele prin care am trecut, cu gandul ca poate ajuta si altora. In urma analizelor care au iesit bune, am ajuns la concluzia ca sunt pe sistem nervos.
Daca v-ati controlat si analizele indicate de medicii in care aveti incredere si tot ce va trece prin cap (sau cat de cat, deoarece nu poti face milioane de analize cate exista, de tot soiul), au iesit bine, atunci problema este doar sistemul nervos.
Dupa simptomele descrise de tine Valentina si de Laura, sunt foarte sigura ca sunt tot pe sistem nervos. Si eu am avut aceleasi stari ca tine, ma trezeam noaptea brusc din somn (de cele mai multe ori mie mi se intampla la 2 ore dupa ce m-am culcat) cu senzatia ca am dormit foarte mult si adanc, un fel de neliniste interioara, la inceput am avut si eu acele palpitatii cand ma trezeam. Sau amorteli ale mainilor. De fapt ca un fel de furnicaturi in maini.
Ma trezeam cu un soi de ameteala imensa si senzatia de sufocare, ca nu pot trage aer pe nas, ca nu intra nici un pic de aer in mine. Uneori in acele crize aveam senzatia ca am urechile infundate, auzeam mai incet sau foarte incet, uneori mi se parea ca nu mai aud deloc. Cand ma dadeam jos din pat la astfel de crize de multe ori, simteam cum mi se stinge privirea, nu mai vad bine, ca si cum stingi un bec putin cate putin, iei din luminozitatea luminii gradat (ca un variator de lumina, pentru cine stie ce este acela. Este un aparat care se monteaza in perete de unde aprinzi lumina, la intrerupator. Apoi cu telecomanda indreptata spre intrerupator, unde ai montata acel aparat, aprinzi sau stingi lumina gradat).
La fel un simptom ciudat mi se pare cascatul. Cand ma scol brusc din somn si am acea neliniste interioara, sau inainte sa dorm, casc foarte foarte des si mi se deschide gura de simt ca se rupe. Nu ma pot abtine. Acum stiu care este cascatul pe sistem nervos si care este cel normal.
Uneori zile intregi cand ma simt rau sau dupa aceea, nu vad bine, vad in ceata, sau vad mai intunecat, dar cand ma simt ok, si merg la control de ochi, vad foarte bine. Cu vederea se poate intampla sa nu vezi bine si sa vezi in ceata, neclar, daca stai mult la calculator si-ti obosesti ochii, sau pe sistem nervos. Observati bine cauza si apoi vedeti daca va trebuiesc sau nu ochelari. Daca dupa anumite stari de stres sau oboseala (citit, calculator, desenat), nu vedeti bine, dar dupa un timp, zile sau chiar o luna, va reveniti, sa nu va mirati. Ati descoperit cauza.
Se intampla cand ma scol noapea sau dimineata si nu sunt tocmai ok, sau in timpul zilei de acest gen, sa imi vina aer pe gat des (eructatie) fara motiv. Nu pot neaparat sa explic ce inseamna “nu tocmai ok”, deoarece inainte, mi se intampla dupa o zi de oboseala, daca ma stresam cu ceva (chiar si daca vorbeam in contradictoriu cu cineva si puneam mult patos in discutie; uneori se intampla sa ma inrosesc, ma patez pe piept, apar pete rosii, maricele, neuniforme ca marime si forma. Acestea imi apareau de mica si cand aveam emotii. ). Dar se putea intampla si sa nu am aceste senzatii imediat dupa acea zi, ci cu intarziere la cateva zile sau chiar saptamani.
Prima si prima criza am avut-o parca pe la 34 ani, eram la servici, vara, ziua, (apoi mi-am dat seama ca eram obosita interior de la niste discutii), coborasem la subsol unde ma duceam foarte, foarte des, deoarece acolo era xeroxul. Brusc am simtit ca mi se intuneca privirea incet, incet (nu brusc), cum am explicat mai sus, pana in final aproape nu am mai vazut decat foarte foarte putin, sau poate de loc cateva secunde. In acelasi timp la fel, incet incet, mi se stingea si auzul, pana n-am mai auzit. Eu judecam, nu am cazut, mergeam incet pe langa perete. Vroiam sa cer ajutor, cand am vazut ca auzul si privirea mi se sting, dar parca eram pe alta lume, nu pot descrie senzatia, parca nici putere sa vorbesc nu mai aveam. Simteam ca ma ia si cu caldura, o caldura imensa de nedescris, care venea din interior.
Am ajuns incet pe langa perete la baie, era aproape si am reusit sa ma ud cu putina apa rece pe fata. Incet, incet, nu brusc, mi-am revenit.
Toate analizele facute au iesit bune. Multi oameni si doctori au zis ca a fost de la cadere de glucoza (hipoglicemie= scaderea zaharului in sange), ca mi-a scazut probabil brusc glicemia. Dar culmea glicemia o aveam 105-110 mereu maricica, cand ma controlam dupa astfel de crize. Este drept, nu faceam analizele de glicemie imediat, ci la cateva zile, cand inca nu ma simteam bine si eram speriata ca nu stiam ce am.
Un doctor de la un mare spital de stat, cand mi-a vazut glicemia 110, s-a mirat foarte tare si mi-a dat de inteles ca nu este in regula o astfel de glicemie la varsta mea. Sa nu am ceva !
Atunci am intrat in panica (aceasta a fost a 2 a oara cand am avut tot felul de simptome “dubioase” cum le zic eu acum la cele pe sistem nervos), imi intrase in cap ca am diabet, noaptea ma trezeam cu palpitatii, furnicaturi in maini, ceea ce nu mai avusesem pana atunci, uneori gura uscata. Eram aproape sigura ca am diabet. Nu ma mai puteam calma de frica bolii. Nu mai puteam dormi de frica si stres.
M-am dus la Centrul de Diabet din centru, undeva pe o strada dupa hotelul Intercontinental, unde mi-au facut glicemie provocata. A iesit ca nu am diabet. Acolo mi-au zis ca poti avea pana la 120 glicemia si nu sunt probleme. Doctora de acolo s-a mirat ca doctorul de spital mi-a zis asa ceva la 110.
Apoi am aflat ca atunci cand nu te simti bine, ti-e frica, esti speriat de ceva (de ex. esti speriat ca te gandesti ce ai, ca nu te simti bine) sau de la stress, glicemia creste. In rest am avut-o mereu de mica cam 95-99, deci nu cred ca a fost o cadere brusca de glicemie.
Senzatiile neplacute au mai revenit, parca la un timp mai lung, fara motiv, tot la servici, ziua, cand stateam pe scaun nu eram la subsol. Eu le-am pus pe seama oboselii, nu ma odihneam bine si a caldurii, era vara si foarte, foarte cald.
Senzatiile din timpul noptii cand ma trezesc brusc, sunt de nedescris, mi se par groaznice, le-am explicat la inceput.
Am avut momente tot cam in jur de 34 ani, cand la fel am crezut ca am sinuzita, ceva la nas de nu pot respira. Am facut radiografie si mi-a zis …., nu mai stiu ce, nu era 100% ok, dar vazand ca atunci cand imi revin din aceste senzatii imi revine si respiratia, stiu ca nu este decat pe sistem nervos. Sindrom neuro-vegetativ, cum spun unii medici care se pricep cand le descrii aceste simptome de mai sus. Ma durea si capul rau, rau de tot, cred ca m-au tinut o luna atunci durerile, de multe ori nu mai puteam manca nimic si nici sa beau apa, de greata.
M-am speriat foarte rau, am facut tot felul de analize de sange, inclusiv cele de tiroida (PTH, TSH, cortizol=furnizeaza informatii asupra functionalitatii corticosuprarenalei, hipofizei si hipotalamusului) si hormonale (progesteron, estradiol).
Toate analizele au iesit bune.
Apoi apareau simptomele vara pe caldura, sau dupa mai multe zile de caldura mare, cand noaptea nu ma puteam odihni foarte bine (deci oboseala simtita sau nu de organism).
Incercati sa va cunoasteti cat mai bine organismul, si sa observati cand apar aceste simptome si daca exista o cauza. La unii apar la inceput cu un motiv, apoi in timp mai lung, ani, vezi ca ti se pare ca apar fara motiv. Sau invers. Dar cred ca sigur pe undeva exista si motivul, chiar daca organismul in timp reactioneaza mai usor si la alti factori, nu doar la cei cunoscuti anterior. De ex. :
- stat mult la calculator – o sa observati pe pielea dumneavoastra ca oboseste psihic organismul
- stat mult in casa, sau sedentarismul, lipsa miscarii in aer liber.
- organismul slabit in urma unei boli, virusi, etc.
- lipsa unor anumite vitamine
- mancat necorespunzator (fara fructe si legume multe)
- lipsa lichidelor baute in timpul zilei
- lipsa respiratiei BUNE. Am aflat ca o respiratie buna se face atunci cand tragi adanc aer mult in piept, il tii foarte putin, apoi expiri. Se poate face acest exercitiu si stand dar este mai usor si mai indicat, atunci cand vine de la sine, facand sport (alergi, dansezi, URCI PE MUNTE, etc, mai ales in aer liber, curat, dimineata, in parc, etc.). Cu o respiratie profunda, in scurt timp, scapi de senzatiile pe sistem nervos, inclusiv sufocare, lipsa de aer.
La acestea se adauga cele cunoscute care ajuta la provocarea senzatiile pe sistem nervos : stres, certuri, discutii contradictorii, grijile, teama de ceva anume, oboseala de orice fel, incluzand noptile nedormite bine.
Cand va faceti analizele controlati calciul IONIC (nu doar cel total) . Aveti grija ca daca va duceti sa faceti analize si cereti simplu doar “calciu”, nu vi-l face pe cel ionic. Nici cand sunteti internati in spital. Specificati cand cereti analiza: “calciu ionic”. Sa cititi pe buletinul analizelor, la rezultat “calciu ionic”, daca scrie doar simplu calciu, sau calciu total, nu este acelasi lucru.
Daca calciul ionic este mic, aceste senzatii pot sa fie si din aceasta cauza.
Mie muti medici cand vedeau ca analizele sunt bune (calciul ionic era bun dar la limita de jos) si auzeau simptomele, imi recomandau calciu +D3 de 500 mg (2 sau 3 pastile pe zi, nu mai stiu sigur) si magneziu. Nu luati calciu decat daca vedeti ca aveti lipsa sau va recomanda medicul.
Eu dupa ce am luat calciu 500 mg cu magneziu, 1-2-3 saptamani, depinde de la caz la caz, imi reveneam, nu mai aveam aceste stari. Uneori te calmeaza si simplu, doar magneziu.
M-au ajutat alteori si multivitaminele (atunci era CENTRUM, nu stiu daca mai este acum), dupa ceva timp reuseam sa dorm foarte bine si sa mananc cand imi disparea pofta.
Mi-a facut enorm de bine ceaiul de coada soricelului, de coada calului si vasc. Nu puteam sa mananc nimic, nici sa dorm sau sa beau, am tras de mine ca sa beau aceste ceaiuri. Imi venea greata si sa vars dupa fiecare inghititura. Am inceput sa beau incet incet, pana am ajuns sa beau intr-o zi 2 cani de ceai de coada soricelului (indicat ptr. neliniste interioara), 2 cani de ceai coada calului si una de vasc. Atentie la vasc, cititi pe cutie cum se face, se pune la macerat intai, de seara pana dimineata, apoi se incalzeste foarte putin, se strecoara si se bea. Ceaiul de vasc nu se bea la discretie, poate deveni toxic, cititi pe cutia lui la indicatii. Aceste 3 ceaiuri sunt extraordinar de bune pentru multe.
Eu am cartea de ceaiuri Maria Treben “Sanatate din farmacia Domnului” editia a 46 a, editura Hunga Print Budapesta XIV, este tradusa de Daniela Stefanescu, nu scrie anul in care a aparut. A mea este cea cu coperti groase lucioase, cartonate, mi se pare cea mai buna si bine scrisa, explicata, mai completa, dintre toate cartile aparute de Maria Treben, are 127-128 pagini.
In ea la ceaiul de coada calului, la sfarsit scrie : “Doua treimi din toti bolnavii de nervi, nu ar ajunge in sanataorii daca rinichii lor ar fi sanatosi”. Rinichii din ce am aflat sunt foarte foarte importanti in tot ce se intampla in organism. Cand nu mai functioneaza bine, nu mai filtreaza bine sangele, toxinele raman in el si pot aparea multiple alte boli. De aceea se spune sa bem mult lichid, pentru curatarea rinichilor si a toxinelor din sange, care se aduna acolo datorita alimentatiei proaste, e-uri, chimicale, prajeli, si in urma functionarii celulelor noastre, care-si varsa apoi rezidurile in sange.
Ceaiul de coada calului (vezi pg. 17 din cartea amintita mai sus) este bun depurativ, ajuta functionarea buna a rinichilor, elimina toxinele din organism si altele.
Ceaiul de vasc (vezi pg. 73 din cartea amintita mai sus), este bun pentru : palpitatii, stari de agitatie, anxietate, insuficienta respiratorie, senzatii de ameteala, vajait (vijiit) in urechi, tulburari de vedere, afectiuni cardiace, moleseala, tulburari ale circulatiei sangelui, hipertensiune, hipotensiune, etc.
Ceai de coada soricelului este si el bun depurative (vezi pg. 21 din cartea amintita mai sus), este indicat ptr. neliniste interioara, greata, ameteala, migrena, etc.
Prima data cand am avut cel mai mult aceste simptome pe sistem nervos, cand m-a durut si capul (probabil de la nedormit bine), in perioada cand mi-a fost cel si cel mai mult rau si m-a tinut peste o luna, de ma speriasem, mi-am revenit tragand de mine fara vitamine, calciu sau magneziu.
Am tras de mine desi aveam ameteli groaznice mereu (totul se invartea la maxim, nu puteam sa stau culcata,…+ uneori ducea la claustrofobie, lipsa aerului, sufocare, caldura interioara maxima cu transpiratii uneori) si am facut exercitii fizice in casa asa cum am putut. Putin cate putin (cu geamul deschis si tragand aer in piept cat mai intens) apoi mai mult. De ex. dadeam cand suportam (este foarte greu cand nu te simti bine) drumul la muzica si dansam cat puteam de intens, cu pauze dese cand oboseam. Apoi lungeam timpul acestor exercitii pana transpiram (ceea ce nu prea suportam, imi facea rau la inceput cand ma incalzeam).
La inceput cand nu te simti bine si tragi de tine sa faci exercitii de sport (oricare ar fi el), chiar si foarte simple si putine, ai o senzatie neplacuta, ca-ti auzi inima cum bate puternic in urechi. Depasiti usor aceste senzatii, daca va opriti, va odihniti putin, apoi imediat dupa, in aceeasi zi sau cand mai puteti, incepeti iar exercitiile. Incet incet veti putea face un timp tot mai lung si senzatiile de bataie a inimii in urechi dispar.
Cand ajungi sa ai simptome pe sistem nervos, trebuie sa tinem seama ca unii pot aveam tot ce am scris mai sus, mai multe sau mai putine. Fiecare om este unicat in felul lui. La unele semanam, la altele suntem unicat. De ex. am avut de cateva ori cu sau fara celelalte simptome durere in talpa (uneori surda, alteori strafulgerare, undeva la mijlocul talpii). Care dispareau cand ma simteam complet bine si linistita. Unii trec si prin starea in care nu pot intra in magazine mari, spatii inchise, claustrofobie, care dispare in timp daca faceti miscare in aer liber, va odihniti bine, sunteti calmi si va hidratati cu ceaiuri.
Dupa mai multe zile de neliniste interioara foarte puternica cu simptomele aferente, cand nu am facut nimic pentru imbunatatirea starilor mele (nu am facut sport, nu am luat ceaiuri, nu am luat vitamine, sau calciu sau magneziu), ajunsesem sa ma simt asa distrusa slabita si descurajata incat numai voi ce treceti prin aceste stari ma puteti intelege.
Aveam in jur de o saptamana de nedormit, intrasem intr-un cerc vicios, parca eram in priza cu simptomele, nu-mi treceau, nu slabeau, nu reuseam sa ma calmez sa dorm si de aici ma simteam tot mai rau. Atunci am aflat despre pastilele “Calmogen plant”, care sunt numai din plante, nu dau dependenta. Contin : Passiflora incarnate (Floarea pasiunii), Humulus Lupulus L. (Hamei), Gentiana Lutea L. (Ghintura), Valeriana officinalis L. (Valeriana), magneziu, fosfat dicalcic anhidru, dioxid de siliciu colloidal, stearat de magneziu, etc si cateva e-uri aferente pastilelor.
Am luat o pastila si m-a calmat, n-am mai avut nelinistea interioara de care nu mai reuseam sa scap. Nu mai sunt sigura daca dupa 6 ore am luat inca o pastila sau nu. Dar atat. N-am vrut sa iau mai mult, daca am reusit sa ma calmez cat de cat. Apoi am baut seara ceai de hamei de care aflasem tot atunci. Mare mi-a fost mirarea cand imediat am simtit cum imi dispar toate senzatiile neplacute, ma linistesc si mi se face brusc somn.
Ceaiul de hamei (conuri de hamei), m-a calmat enorm, enorm, de mult atunci. Il recomand cu incredere. Desi eram dupa o saptamana de nesomn (uneori nu dormeam deloc, alteori pe sarite o ora, doua), m-a calmat imediat si mi-a adus un somn bun si linistitor.
Acest ceai se gaseste foarte, foarte greu doar la unele centre plafar.
Deci faceti-va ce analize credeti sau va da medicul, astfel incat sa va iasa din cap orice cauza medicala la care va ganditi. De multe ori esti atat de speriat in astfel de cazuri, incat iti trece prin cap ca ai avea ce este mai rau sau mai grav. Daca toate ies bine, este sindrom neuro-vegetativ, adica cauza este o dereglare a sistemului nervos.
Apoi luati ceaiuri, fara sa abuzati, de exemplu nu beti ceai de hamei si multe zile dupa ce ati inceput sa va simtiti bine, nu beti chiar si cand nu va mai trebuie. Ca sa nu se obisnuiasaca organismul cu el si sa vrea apoi altceva mai tare ca sa va calmati, sa nu ajungeti la pastile mai puternice daca se poate.
DAR CEL MAI IMPORTANT ESTE SA FACETI CAT MAI MULTA MISCARE IN AER LIBER, OXIGENATI-VA PLAMANII daca puteti cu aer cat mai curat (daca aveti ocazia sa mergeti la munte sau la tara), RESPIRATIA SI MISCAREA SUNT PE PRIMUL LOC IN ASTFEL DE CAZURI + CAT MAI MULTE LICHIDE, FRUCTE, LEGUME, ca sa aveti toti nutrientii si toate vitaminele unei bune functionari a organismului. In rest, autosugestia va poate da multa putere, daca reusiti. Si incercati sa va bucurati din orice, din nimicuri care inainte treceau neobservate, ajutati-i mult pe cei din jur ca sa va simtiti folositori, dar aici foarte mare atentie, ca puteti claca usor :
Daca veti dori sa simtiti intotdeauna bucurie si multumire, vorbe bune, recunostiinta la ceea ce faceti, de cele mai multe ori n-o s-o primiti, veti fi foarte dezamagiti si derutati,. De multe ori o sa fiti respinsi si o sa vedeti ca ceilalti nu au nevoie de ajutorul sau sfaturile dumneavoastra, astfel incat o sa ajungeti sa credeti ca sunteti nefolositor si ceilalti se descurca si fara dumneavoastra. Atunci puteti intra mult mai usor in depresie.
Daca nu si nu reusiti sa va controlati sentimentele in munca, ajutorarea oamenilor necunoscuti sau a celor din familia dumneavoastra, daca chiar vi se pare ca nu va inteleg, si nu puteti depasi aceasta teama, lucrati mai mult cu plantele, cu natura, cu animalele, cu ce nu va poate supara. Apoi cand prindeti forta poate puteti vedea lucrurile altfel.
Din pacate viata a devenit tot mai dura, o lupta pentru supravietuire. Ne simtim inconjurati tot mai mult de oameni care nu ne inteleg, care-si doresc altceva decat ne dorim noi si incearca sa ne impuna din rasputeri modul lor de gandire. Banii pentru majoritatea sunt mai importanti ca oricand, de aici plecand aproape cele mai multe discutii, neplaceri. Fiecare dintre noi se poate calma altfel, dar natura si animalele in general sunt preferate de multi in astfel de cazuri, cand sunteti dezamagiti de ceilalti.
Nu va mai certati, daca se poate pentru nimic, ar fi extraordinar. Sanatatea este mai importanta ca banii. Asta nu pot intelege multi. Ce fac cu banii daca sunt prea bolnavi si nu se mai vindeca ce au ?
Bine, nici sa trecem in extrema cealalta “sa dam tot ce avem celorlalti si sa nu mai ramanem cu nimic”, ca banii si bunurile nu mai conteaza. Trebuie sa tinem mult la bunurile noastre, dar sa nu facem ce nu putem pentru.a obtine noi bunuri sau bani, sau pentru a lua ceea ce nu ni se cuvine cum fac multi. Da, banii sunt importanti daca ai nevoie sa te tratezi de o boala de exemplu, dar daca nu ne-am imbolnavi ar fi mult mai simplu ! Scapi de aceasta teama si-ti ramane prioritara doar teama asigurarii traiului zilnic, care inseamna cam foarte mult in zilele noastre.
Cand nu te simti bine, ati vazut ca nu va mai pasa de absolut nimic. Nici pasiunile care le aveati inainte nu mai va fac acum placere.
Cand ne revenim, totul revine la normal, iar avem putere sa mergem inainte, sa visam, sa speram, sa fim optimisti.
Si eu vreau multe si visez ca totul o sa fie cat mai bine. Visele nu ne strica, trebuie sa fim optimisti, dar totodata trebuie sa fim constienti ca se poate sa nu se intample la ce visam. Astfel putem lupta incet, incet, fiecare dupa puterile lui, pentru a ne atinge visele, dar daca nu reusim sa nu suferim.
Eu de mica am stiut care-mi sunt limitele. Mi le-am cunoscut. Dar la ce-ti foloseste daca-ti cunosti limitele dar esti slab, iar cand vine altcineva si te tot impinge de la spate si-ti spune sa faci tot posibilul pana mori sa dai totul ca sa reusesti ceva anume, te face sa te simti neinteles, crezi ca n-ai facut destul, incerci sa te autodepasesti si apoi clachezi pe sistem nervos ?
Cand este vorba sa te autodepasesti pentru a trece peste o boala, atunci este bine de luat in calcul acel indemn de mai sus, altfel cine-si depaseste limitele cand crede ca nu mai poate, isi poate deregla sistemul nervos, sau se poate imbolnavi. Nimeni nu ne poate cunoaste asa cum ne cunoastem noi insine, deci nun e poate intelege sau crede.
Puteti tine in frau toate aceste senzatii “dubioase” pe sistemului nervos, numai cu puterea dumneavoastra, iar daca nu puteti atunci mergeti la psiholog. Psihologul daca observa ca nu va poate ajuta , nu se imbunatateste situatia dumneavoastra in urma discutiilor cu el, va trimite la psihiatru iar acesta va prescrie medicamente….
Tineti seama ca si cei din jur se satura si nu va mai pot intelege daca astfel de senzatii se intampla mai des. De aceea dupa cum probabil ati observat, s-au inmultit numarul celor care de la depresie au ajuns la sinucidere. Sa nu radeti niciodata si sa nu credeti ca voua v-ar fi usor sa treceti prin astfel de stari, sau ca nu vi s-ar intampla. Mie nu mi s-a intamplat, dar ii inteleg foarte bine pe cei care au trecut prin asta.
Spun toate acestea nu pentru a va speria mai rau, ci pentru a fi constienti, sa intelegem toti care trecem prin stari “ciudate” cum le zic eu, ca daca nu reusim sa ne calmam intr-un fel, daca ajungem sa nu mancam, si sa nu dormim mult timp, cadem atat de rau incat este si mai greu sa ne revenim.
Initial cine are astfel de stari la inceput, pentru prima data, poate spune (crede) ca nu sunt pe sistem nervos, nu s-a suparat, nu are depresie. Si atunci neexplicandu-si bine cauza, sta linistit, nu se trateaza cum ar trebui (odihna, miscare, oxigenare plamani, etc, tot ce am spus mai sus), asteapta sa-I treaca de la sine si apoi ajunge sa nu-si mai revina decat foarte, foarte greu si sa slabeasca foarte mult si la propriu si la figurat.
In timp insa cunoscandu-ne mai bine si analizand mereu simptomele si cauzele lor, reusim sa intelegem ca totul este pe sistem nervos.
Dar incercati sa nu va speriati ! Este greu, stiu ! Merg pe principiul ca te poti trata numai daca-ti cunosti bine cauza si natura bolii tale, in cazul acesta a depresiei, deoarece toate aceste simptome de care am amintit, asta inseamna. Trebuie sa ne gasim fiecare putere si forta in noi insine sau cum am spus in activitati care ne fac mare placere.
Nu uitati ca si frumoasa Andreea Marin, desi ai zice ca nu i-a lipsit nimic, tinerete, frumusete, faima, bani, etc., a trecut prin perioade asemanatoare. Asa cum se spune STRESUL si simptomele aferente lui, este boala secolului XX, care poate atinge pe absolut oricine. Ea vine din interiorul sufletului nostru si ii atinge doar pe cei mai sensibili, mai sufletisti.
Multa sanatate, intelepciune si atentie la limitele voastre !
acum 12 ani
buna ziua....am si eu o problema foarte grava....cu o zi inainte de nunta nostra, sotul meu s-a trezit din somn sufocat la ora 6 diminetaza...o "criza"groaznica de sufocare ,pt 30 de secunde....in prima faza am pus pe seama sforaitului aceasta criza,sau a obosellii.....a mai trecut ceva timp ,cam 4-5 zile,am fost la medic ,si-a facut analize la sange,inima,plamani,ORL,ni s-a spus ca are o bronsita...a luat tratamentul respectiv(un antibiotic ft puternic insotit de medicamente pt bronsita ),insa nici o imbunatatire....se trezeste noaptea innecandu-se,ramane fara aer total timp de 20 de secunde cred...dupa care isi revine incet incet .Mentionez ca dupa ce reuseste sa repire putin cate putin,tuseste si expectoreaza o"mucoasa"....vreau sa stiu daca ar putea fi o problema medicala sau ceva de natura psihica!!!nu mai stiu la ce medic sa mai merg........el sustine ca ii este teama de acesta senzatie,si ca intervine putina panica.....
va multumesc si astept cu mare nerabdare un raspuns!!!
acum 4 ani
Eu am avut exat aceleasi senzatii timp de vreo doi ani,timp in care mi-am facut tot felul de analize si investigatii dar rezultatele au fost nule.La indemnul unei persoane credincioase am inceput sa merg cu regularitate la biserica si sa citesc psalmii si canoane duhovnicesti.Si acum cind va scriu aceste rinduri mai am uneori acele senzatii dar le tratez cu o mica rugaciune si trec urgent.Multumesc luiDumnezeu pentru tot ceea ce mi se intimpla....!!!!
acum 12 ani
Buna ziua am 17 ani sunt baiat nu fumez si nu beau,si totusi am aceasi problema exact descrisa de doamna...in febrarie am facut analizele posibile la plamani si inima tot ce cuprinde din cauza unei oboseli exagerate aparute la un efort de nimic,dar fiind foarte frig afara doctorii miau spus k a fst o incapacitate de adaptare a organismului la mediu n conditii de efort..va rog un sfat mama este asmatica...astazi am avut o criza destul de serioasa,am observat k se amelioreaza cand consum lichide.un sfat va rog frumos.Parintii nu ma mai iau in seama deoarece medicii miau spus k nu am nmk...si spun k st atacuri de panica..dar am avut si asa cv si nu seamna deloc sintomele intre ele.Va multumes!
acum 12 ani
Buna, am avut exact aceleasi simptome ca si tine si din fericire, am reusit sa trec de ele. Sunt atacuri de panica si anxietate. Incearca sa nu te mai gandesti de dimineata pana seara la aceasta problema. In subconstientul tau s-a creat un fel de program care se declanseaza prin simpla gandire inconstienta de multe ori. Daca o sa incerci sa iti urmaresti gandurile o sa vezi ca ai facut un fel de psihoza in legatura cu faptul ca nu poti respira. Ce te sfatuiesc? Asta in cazul in care iti doresti din tot sufletul sa te vindecia. Intra in prima librarie si cumparati cartea POTI SA-TI VINDECI VIATA de Louse L Hay. Citeste-o si urmeaza-i sfaturile, iar rezultatele nu vor intarzia sa apara. Ai incredere in tine.
acum 11 ani
O cauza a sufocarii este lipsa de calciu si magneziu (spasmofilie) . Si eu am trecut prin aceleasi stari de pe la 10-12 ani si am descoperit cauza pe la 20-22 .
acum 11 ani
Pina ieri am crezut ca sint singurul din lume cu astfel de probleme dar vad ca e o boala raspindita la mai multi.eu sufar de aceasi boala de cel putin 15 ani am colindat foarte multi medici si toti acelasi diagnostic probleme pe sistem nervos ,sau sindrom nervos.eu de obicei ma sufoc in spati inchise unde trebuie sa astept mult unde intrun fel sau altul apare stresul.iar cind ma sufoc si nu am aer trebuie sa casc ca sa mi revin cit de cit pe urma iar incep si automat ies afara unde imi revin.daca stau cu cineva de vorba si acesta vorbeste mult deja ma oboseste si nelinistea incepe sa creasca si incep sa casc.Eu am avut probleme si am cu raul de inaltime si a trebuit o perioada sa lucrez pe schela la etajul 7 imaginativa prin ce stres am trecut .totul e pe sistem nervos ,la inceput simptomele au fost usoare dar cu timpul sau agravat .dorm ca un elefant 8 sau 10 ore fara nici un fel de probleme.ce ma supara cafeaua ciocolata sau cel mai mult coca cola,imi dau o senzatie de nervozitate de alergie.cind fac efort mai mare o perioada mai multa imi vin niste senzati de tremurat si lipsa de putere care ma tin citeva zeci de minute..daca ma enervez pe ceva e fatal mi se intuneca pina si vederea e clar centri nervosi sint la pamint.sper sa trec si peste asta ....sanatate
acum 11 ani
Adrian..o sa treci peste asta..eu am trecut.e a 3 a oara cand patesc asta..stresul oboseala..isi fac prezenta,si eu casc,ma agit nu am aer.nu vreau medicamente,vreau relaxare..si nu am.am 33 ani si o viata foarte agitata..incearca sa nu te gandesti f mult la asta,bea un ceai de tei..fa lucruri care iti plac.eu dau sfaturi..dar le urmez..mai greu.o sa depasim momentul..sanatate
acum 11 ani
Buna tuturor.
Ana este numele meu, am 28 ani si de cand sunt foarte mica, am periodic senzatii de sufocare, dar care se manifesta ca si cum as avea"praf in gat" si nu pot sa respir din cauza acesta.
Senzatia vine fara absolut nici un motiv, nu sunt nici stresata, nici nicicum, fie ca sunt vesela, sau trista sau dorm sau sunt treaza ma trezesc ca ma astup, ca nu pot respira si parca am ceva pe gat care ma impiedica sa respir, as identifica senzatia cu, consistenta prafului sau a mizeriei (stiu ca suna ciudat).
Am si gasit o solutie care ma salveaza (de multe ori e asa grav ca nu pot sa imi revin fara) trebuie sa mananc ceva rapid care sa ma racaie (curate) pe gat, ceva mai tare, coaja de paine mai tare (cu 2..3 inghitiuri am rezolvat).
Inca nu stiu ce poate fi si nici nu am intalnit pe nimeni cu descriere ca a mea.....
Multumesc tuturor care vor raspunde si multa sanatate si bine va doresc!
acum 11 ani
Ana da-mi un email am aceleasi simptome ca tine....am Patit asta de 1 sapt incoace .... Mailul meu [email protected].... Ma pot contacta si la altii care au avut probleme asemanatoare pt a-mi da infomatii
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua