Depresie/ Anxietate/ Epuizare Psihică?

Postata de Dann cu 6 ani in urma.

Deci, să încep cu începutul.
Am vârsta de 20 de ani. De la 17 ani sunt în UK, asta fiind chiar după ce am terminat liceul, am venit şi tot atunci am început munca, făcând contract la o companie de construcții. Țin să menționez că, în ultimii doi ani de liceu avusem o relație, dacă aş putea să zic.. cam serioasă pentru acea varstă. Ne vedeam zilnic, vorbeam zilnic, am ajuns sa.i cunosc si părinții, să stăm de vorbă ..
Ambii am pus mult suflet, deşi eram tineri.. nimic nu trebuia luat cu aşa seriozitate. Şi totul a inceput să se destrame de.odată .. din ce in ce mai rău, până să punem punct, şi aşa a ramas. Pot să zic că, am suferit mult, timp de vreo 2 ani. Şi intr-un final, m-am obişnuit, aşa cum eram, zi de zi.. singur, suferind.. şi de atunci am decis să rãmân singur, să nu caut, să nu am de-a face cu o alta. Au trecut peste 3 ani de atunci.
După ce am început cu munca, în serios, am ajuns la un program ... 7/7 mai mereu. Foarte rar o Duminică pentru odihnă/ relaxare. Programul de somn... l-am schimbat dramatic. Am ajuns să dorm câte 3...4 ore pe noapte, doar.
După primul an în UK, dacă pot spune, a fost de neînchipuit. Am locuit singur, intre 4 pereți. M-am închis în mine, nu mai doream sa ies din casă, să comunic cu cineva, nu era nimic ok. Cum terminam cu munca, ajungeam acasă.. un duş, o masă rapidă, după.. câteva ore la PlayStation, cu " prietenii virtuali ", şi după ora 2...3 AM, puţin somn.
Deci totul a devenit ca un " Replay ", timp de un an şi ceva..
Fără să-mi dau seama, au început şi problemele, dureri mari/ foarte des, în piept ... de cap,stres clipă de clipă,
nervos, foarte agitat, ameţeala foarte des, lipsa somnului, oboseală zi de zi, indiferent de cât/ cum dormeam, mi-am pierdut toată încrederea în mine, nimic pur şi simplu nu-şi avea rostul, totul mergea de râpă, din ce în ce mai rău şi greu. Psihic, fizic.. distrus, la pământ. Lipsă foarte mare de concentrare, atenţie ...foarte scăzută.
Tot ce-mi doresc e doar să treacă ziua cât mai repede, chiar de când mă trezesc.
Am luat problemele in serios după un an, cam. Cu oricine am vorbit, toţi mi-au zis de "Anxios-Depresiv"
Am fost în ţară 1 lună în urmă. Am fost la Cardiolog, totul în regulă. Doar mi-a zis, posibil să fie un început de " Anxietate- Depresie ". Am făcut un RMN Cranio-Cerebral, totul în regulă. Am fost la un Neurolog, n-a zis nimic dacă este rău sau mai puţin rău. Doar mi-a recomandat o doză mare, 6 feluri de Pastile. Oarecum, mi-e puţin ceva mai bine după o lună pe bază de pastile. Dar încă am stări pe mare durată, concentrare foarte scăzută... nu pot fi foarte atent ..mai toată ziua. Vreau să comunic, să ies cu prietenii, dar totuşi nu pot, nu sunt în stare încă. Nu sunt eu pe deplin.
Cu somnul, am făcut programul la normal. Pe la ora 9, 10 PM până la 5, 6 AM cred că e bine. Cu munca, la fel. O zi pe săptămână am pentru odihnă.

Tot ce mi-a rămas încă, și mă presează, mă distruge, e cum am zis, Concentrare foarte slabă, măcar să fiu atent la un obiect anume, sau să privesc pe cineva în ochi, pare a cere prea mult efort, nu pot, obosit psihic poate, Atenție foarte scăzută, simt că totul mi-e Psihic .. Epuizat, Terminat.

Mi-ar prinde atât de bine niște sfaturi, niște îndrumări...