ce este?

Postata de diosa cu 13 ani in urma.

In urma unei deceptii pe plan personal am tot inceput sa am stari din ce in ce mai ingrijoratoare pentru mine, stari pe care nu le-am mai avut pana acum. Eu de fel sunt o persoana puternica, mereu activa si dornica de a sta in mijlocul oamenilor si de a comunica...in schimb acum mi-am pierdut orice dorinta de a merge mai departe. Cand sunt in preajma oamenilor mi-e din ce in ce mai greu sa ma concentrez la ei, am ajuns sa stau de vorba cu prietenele mele si sa nu le mai pot urmari si automat cnad se intampla asta ma apuca o stare de disperare, de sufocare, respiratia imi devine din ce in ce mai grea si-mi doresc sa dispar...sa raman singura...sa nu mai vad pe nimeni. Nu ma mai pot concentra sa citesc o carte si nici unul din lucrurile care inainte imi placeau, ma faceau fericita sau imi creeau o stare de bine nu ma mai satisfac. Pur si simplu apare o senzatie de parca ceva ma apasa pe inima, pe suflet de parca abia mai pot respira si plang.Niciodata nu mi-am imaginat ca pot plange atat de mult. De 3 saptamani plang in fiecare zi.
Situatia asta automat ma si panicheaza pentru ca eu nu ma stiam asa. In mod normal cand am o dezamagire pe un plan ma refugiez in alte lucruri placute...dar in momentele astea parca toate planurile din viata mea merg prost si n-am in ce ma refugia. M-am tot straduit sa imi ies cumva din starea aceasta incercand sa fac lucruri care inainte imi placeau (chair daca acum nu ma fac sa ma simt bine...am mers pe principiul ca poate pofta vine mancand), dar nici un rezultat. Constat ca toate zilele sunt la fel, nu trece o zi fara sa plang si fara sa am aceste senzatii. Nu ma mai pot odihni ca inainte, ma trezesc noaptea foarte des, uneori chiar agitata sau speriata(nu-mi dau seama daca din cauza vre-unui vis sau pur si simplu).
Ma aduce la disperare faptul ca nu-mi pot iesi din starile astea si ca nu le pot controla pentru ca eu mereu am fost o persoana cu picioarele pe pamant.
In general sunt o persoana pofticioasa, care chiar simte o bucurie cand mananca mancaruri savuroase , dulciuri...traiesc din plin o masa gustoasa. Asta era inainte...ACUM nu mai am pofta de mancare...am avut zile in care n-am mancat nimic si altele in care am mancat pentru ca TREBUIE dar imi era indiferent ce mancare mancam.

E cazul sa ma ingrijorez sau e doar o stare normala si de moment generata de niste suparari ?