Postata de Maria7j cu 10 ani in urma.
Buna ziua ,
Am 22 de ani si pana acum 1 luna de zile viata mea a fost aproximativ normala . In adolescenta am consumat pe o perioada de aproximativ 1 an de zile droguri ( nu zilnic , dar macar o data de 2 ori pe luna ) . Ma speriam foarte tare atunci cand consumam si astfel am inceput sa fac atacuri de panica , ma gandeam ca mi-au afectat cumva inima sau creierul drogurile . Toate astea s-au intamplat acum 5 ani si in total am facut cam 6 atacuri de panica ( pe parcursul acestor 5 ani) de fiecare data camd le faceam credeam ca o sa mor , mai exact ca o sa fac un atac cerebral ( asta a fost obsesia mea in acesti 5 ani ) , dar nu mi-a afectat viata , pur si simplu seara inainte sa dorm ma gandeam ca m-a durut ft tare capul azi am fost ametita parca imi simteam bratul amortit , incepeam search google si era clar , fac atac cerebral . Acum o luna de zile cand m-am decis impreuna cu sotul sa facem un bebe cred ca iar m-am speriat tare ( pt ca ma gandeam ca o sa fac un atac cerebral la nastere) si am intrat intr-o stare de detasare de realitate . Am mers imediat la doctor sa fac un RMM care a iesit perfect normal si ca prin minune toata durerea de cap a trecut si toata frica de atac cerebral . Dar starea nu trecea asa ca am facut anaize de sange EKG holter , toate bune, nimic anormal . Si atunci a inceput gandul ca poate sunt nebuna si am inceput iar sa caut p net ( asta cred ca e cea mai mare p***ae pe care o fac pt ca ma speri foarte tare cand caut pe net ) . Asa am ajuns eu la concluzia ca am un inceput de schizofrenie si mi-e atat de frica ! Mult mai frica decat imi era de atacul cerebral . Mentionez ca nu aud voci si nici nu vad lucruri care nu sunt acolo ( dar mi-e frica ca o sa incep sa o fac ) si ma gandesc ca in copilarie mereu imi era frica sa dorm singura , de fapt eu am inceput sa dorm singura abea la 14 ani si chiar si acum daca as fi nevoita sa dorm singura mi-as imagina ca o sa intre hotii peste mine tresar la orice zgomot de afara , sau mi-ar fi frica de monstrii sau fantome , stiu ca nu exista ca nu sunt reale dar mie totusi imi e frica . De vreo 2 3 ori am avut un gand ciudat seara in pat cum ca poate persoana de langa mine se transforma in varcolac sau cva de genul dar cred ca vazusem cva film de groaza recent . Eu nu le cred cu adevarat dar ma sperie totusi gandurile astea . Uneori cand merg pe strada sau in metrou si vad p cineva mai dubios imi fac scenarii ca poate o sa imi faca ceva rau mie sau celor din jur , sau daca stau mai spre margine la metrou ma gandesc daca cineva o sa ma impinga...dar realizez ca e o p***ae gandul si ca nu se v-a intampla doar ca ma sperie rau p moment . E normal totusi sa am gandurile astea sau pot sa devin schizofrenica ? Mai ales ca am citit eu undeva ca treaba asta cu detasarea de realitate poate fi un simptom ! Eu nu mi-am intrerupt nici o activitate , poate imi e mai greu sa le indeplinesc din cauza fricii continue si uneori as vrea sa ma dau lovita si sa nu ies din casa dar nu o fac , ma imping de la spate si ies si imi desfasor treburile . Eu lucrez cu copiii si cand sunt cu ei la munca parca mai uit de "problemele" mele . Aaa mai am si faze de genul daca vad o albina mi-e frica sa nu ma intepe sa nu fac soc anafilactic ca tot asa am citit eu undeva sau daca mananc peste sa nu ma inec si sa mor ca am auzit eu undeva . Acum daca le citesc ma amuza si pe mine , mai putin asta cu schizofrenia . Uneori imi mai trece prin minte un gand cum ca poate o sa fac lucruri fara sa imi dau seama ca le fac si o sa ma trezesc dupa c le-am facut si mi/e frica sa nu fac ceva rau . Stiu ca poate sunt doar niste p***ai si sunt doar cea mai fricoasa persoana din lume dar tare mi-as dori sa fie asa si sa nu fie cu adevarat semne de schizofrenie. Aaa era sa uit , eu fac psihoterapie de vreo 4 saptamani , ma ajuta si nu prea ...astept un sfat ... Multumesc!!
acum 10 ani
fiecare dintre simptomele descrise aici de tine -joaca un rol important in a te apara de schizofrenie. cu cat mai multe, cu atat mai bine. eu as manifesta multa prudenta inainte de a renunta numai la cateva dintre ele. pacat ca nu sunt ale mele (ca sa pot avea eu grija de ele. vb. ft. serios
acum 10 ani
Buna ziua,
Doamna Maria, din spusele dvs rezulta ca sunteti o fire mai tematoare si care se ingrijoreaza mai usor. Manifestarile de care amintiti sunt mai mult expresii ale anxietatii. Anxietatea, daca nu sunt si cauze medicale, poate fi abordata eficient cu ajutorul sedintelor de psihoterapie, sedinte pe care, din cate am inteles, le si urmati.
De obicei, ameliorarile nu apar imediat dupa primele sedinte si depind foarte de mult de masura in care dvs puneti in practica ceea ce va solicita psihologul, de tipul de psihoterapie etc. Un exemplu de psihoterapie din categoria celor cu eficienta dovedita stiintific in tratarea manifestarilor anxioase il reprezinta si psihoterapia cognitiv-comportamentala
Dac aveti intrebari puteti sa-mi scrieti, dar si sa accesati link-ul:
http://www.psihoutil.ro/psihoterapie-cognitiv-si-comportamentala/anxietate/
Toate cele bune!
Psihoterapeut Gabriel Pirvan
E-mail: [email protected]
Telefon: 0764.443.184
Site: www.psihoutil.ro
acum 10 ani
Ceea ce ai se numește hipocondriie. Cauta pe net
acum 10 ani
Salutari, oameni buni!
Si eu am trecut si inca ma confrunt cu unele stari de acest gen. Sufar aproape zilnic. Chestia e ca atunci cand nu ma gandesc deloc la asta sunt bine. Si incet, incet am invatat sa ma cunosc, sa stiu ce stari imi da depresia si sa fiu mai calm in privinta lor.
Am citit doua carti care m-au ajutat:
-"Depresia in 60 de intrebari", de Jean-Luc Ducher. O gasiti la Libris: http://www.bit.ly/1r3p8Af
-"50 de semne ale tulburarilor psihice", de James Whitney Hicks. O gasiti la Libris: http://www.bit.ly/1r3pS8E .
Prima carte este sub forma de dialog pacient-doctor iar cel de-al doilea autor tine sa redea tot felul de stari intalnite de-a lungul carierei dumnealui. Sanatate!
acum 10 ani
Buna ziua, ma numesc Adrian si am 17 ani.
Simtomele pe care le-a descris Maria imi sunt in proportie de 95% atribuite, si eu sunt foarte fricos, de fiecare data cand aud de o boala sau de cineva care sufera de ceva imi creez scenarii in cap, ma gandesc ca e posibil sa sufar de acea boala. In urma cu o saptamana intr-o seara m-a luat dintr-o data o stare de neliniste si de frica fara motiv bine intemeiat, pur si simplu nu ma simteam in pielea mea, in momentul in care am incercat sa-mi ocup mintea cu ceva totul functiona perfect, nu am stari de delir sau de pierderea contactului cu realitatea desi am avut si aceasta teama, ma supun des la discutii intelectuale ca sa ma solicite maxim, la scoala situatia e cat de cat ok, asta pentru ca ies la tigara si asta ma calmeaza ( stiu , nu e bine) dar ma simt singur si teama de a nu innebuni ma copleseste, mentionez ca am o cunostinta care a are probleme psihice si cred ca asta m-a afectat foarte mult. Ininte de atacul de panica de acum o saptamana i-am auzit pe parinti discutand despre acea cunostinta si despre starea lui care s-a inrautatit, de parca nu era suficient duminica a venit pe la noi in vizita, in momentul in care i-am vazut privirea si felul in care medicamentele i-au afectat sistemul nervos am crezut ca imi pierd controlul, a trebuit sa ies la o tigara sa fumez si tremuram din toate incheieturile, lucru care intr-adevar a contribuit la starea mea de neliniste. Schizofrenia ma sperie pentru ca simptomele sunt foarte asemanatoare cu cele de anxietate ( jur ca in acest moment imi doresc sa fiu bolnav de anxietate si sa nu fie schizofrenie), sunt perfect lucid si coerent, nu am dificultati de vorbire, desi uneori ma napadesc ganduri negre si stari de neliniste foarte rele. Mentionez ca in momentul in care imi petrec timpul facand ceva care sa-mi ia gandul de la problema asta ma simt perfect normal, exact la fel cum ma simteam inainte sa am primul atac de panica din anxietatii, si mie imi amorteste bratul si zona stanga a cefei, dar asta mai ales cand sunt panicat, m-a speriat posibilitatea schizofreniei din pricina faptului ca vad luminite, e ca si cum cineva mi-ar baga o lanterna in ochii si dupa ce imi schimb spectrul vizual catre altceva as vedea luminitele alea, dar repet, nu am avut halucinatii, intr-adevar ameteli am simtit pe langa asta percep sunetele mult mai puternic, imi dau seama ca sunt reale pentru ca ele chiar mi-au fost confirmate de cei pe care ii intrebam obsesiv, dar asta ma nelinisteste si mai mult, cu siguranta ca nu aud acele sunete intensificatedecat in momentul in care incerc sa ma relaxez, in perioada in care sunt atent la ore, in care am ceva de facut nu mi se intampla, sau foarte rar, sa fiu sincer, va marturisesc ca in momentul in care va scriu asta ma simt foarte bine, simt ca ma descarc si imi face enorm de bine, am discutat si cu parintii dar in primele zile de la aparitia anxietatii ( cred eu) dar starile astea au continuat si ma nelinisteau. Nu am vrut sa merg la psiholog pana acum tocmai de frica vreunui diagnostic grav, dar si datorita faptului ca am vrut eu sa ma inving pe mine, mi-am dorit sa trec eu peste asta.
acum 10 ani
Buna adi, eu ma simt ft bine acum. Am depasit tot momentul :d daca pot sa te ajut si pe tine, te ajut cu cel mai mare drag. Lasa-mi un mail ,facebook ,nr de tel ,orice vrei tu ca sa putem comunica mai usor. Pot decat sa te asigur ca nu e o stare permanenta si o sa iti revi cat de curand.
Seara frumoasa!
acum 10 ani
Iti multumesc mult pentru incurajare :D Stefan Adrian sunt pe facebook, [email protected]. Iti multumesc pentru sustinere :D Poti sa-mi dai add daca vrei
acum 2 ani
Katank507@ adresa_web_filtrata , dacă mai putea ajuta pe mine ți-aș fii recunoscător
acum 10 ani
luminita270 (cu 6 zile in urma)
0
Cand gandim ca acele boli pot exista in corpul nostru,nu facem altceva decat sa ne dezechilibram la nivel karmic,emotional si energetic.Prin autosugestie(pentru ca asta faci tu),iti amplifici starile de panica,nu mai poti reactiona logic si clachezi,uitand insa de lucrurile frumoase care ne inconjoara.Invata sa te autodisciplinezi,sa te gandesti la tot ce este pozitiv,gandeste-te ca ai fost creat pentru a te bucura de corpul tau,de prietenii tai,de VIATA ta! Cand gandim ca putem avea acele,,n,, boli,nu facem decat sa adunam energii negative,care nu fac bine intregului organism,prin gandire putem atrage tot ce este mai rau ,prin urmare rezultand boala. Gandurile sunt vibratii pe care un individ le materializeaza,in toate planurile,tu nu faci altceva decat sa le inviti in viata ta.Atunci cand ai aceste stari care nu-ti dau pace,stai putin si gandeste.Ce anume imi cauzeaza aceste stari?Cine sunt eu sa permit negativismul acestor ganduri?Citeste,pentru a intelege mai multe(pe aceasta tema sunt fff multe de analizat si de explicat) cartea lui VALERIU POPA-TERAPIA PRIN VINDECARE.Este o carte interesanta,care contine niste trairi si adevaruri covarsitoare,care ajuta dezvoltarea armonioasa a gandirii.SANATATE!
acum 10 ani
luminita270 (cu 2 saptamani in urma)
+ 2
Simptomatologia descrisa este mulajul perfect al unui atac de panica.Acesta poate sa fie declansat atunci cand ne asteptam mai putin,cand nivelul de adrenalina este mult peste limita normala.Important este sa stai putin sa te gandesti ce anume a declansat aceste stari,care pot fii cauzele si pe ce cale dreapta sa mergi.In primul rand,trebuie sa-ti scoti din mintre gandul ca suferi de vreo boala,mintea noastra,atunci cand ajunge intr-un punct critic,nu face decat sa preia din cele citite pe net sau auzite,tot ce este mai rau.Atunci cand citim despre o anumita simptomatologie care are o asemanare de asa zisa boala a noastra inchipuita,nu facem decat sa preluam din ce-i mai rau,ne incarcam mintea cu bolile altora,fara sa fim lucizi si sa vedem ca de fapt mintea noastra se incarca negativ cu spaimele altora(care uneori mai exagereaza).Trebuie sa ai puterea de a spune STOP!ACESTEA SUNT GANDURI,DAR NU ALE MELE SI NU LE PERMIT SA FIE MAI PUTERNICE DECAT MINE! Daca ai auzit de tratament cu bioenergie si ai incredere in aceste proceduri,cauta un OM care este bun in asa ceva si incearca!Uneori,ceea ce ni se intampla este efectul gandurilor noastre.Lasa psihiatrul,fa-ti curaj,echilibreaza-ti mintea si incearca sa ierti,iertarea este balsam pentru suflet.Atunci cand ai acele atacuri de panica primeste-le ca facand parte din tine si gandeste ca tu esti cel care controleaza totul,frica este inchipuirea noastra.SANATATE!
Nu ai gasit ce cautai? Cauta intrebari similare
sau adauga o intrebare noua
Adauga o intrebare noua