Sanatatea mintala in randul copiilor

Ce este o boala psihica

O boala mintala, sau tulburare de sanatate mintala, reprezinta modele sau schimbari in gandire, sentiment sau comportament care provoaca suferinta sau perturba capacitatea unei persoane de a functiona.

Tulburarile de sanatate mintala la copii sunt, in general, definite ca intarzieri sau intreruperi in dezvoltarea gandirii, comportamentelor, abilitatilor sociale sau reglarii emotiilor adecvate varstei. Aceste probleme sunt suparatoare pentru copii si le perturba capacitatea de a functiona bine acasa, la scoala sau in alte situatii sociale.

Pot fi dificil de inteles tulburarile de sanatate mintala la copii, deoarece dezvoltarea normala a copilariei este un proces care implica schimbare. Totodata, simptomele unei tulburari pot diferi in functie de varsta copilului si este posibil ca copiii sa nu poata explica cum se simt sau de ce se comporta intr-un anumit fel.

Bolile mintale la copii

Bolile mintale la copii pot fi uneori greu de identificat de catre parinti. Ca urmare, multi copii care ar putea beneficia de tratament nu primesc ajutorul de care au nevoie.

Alti factori ar putea impiedica, de asemenea, parintii sa caute ingrijire pentru un copil care are o boala mintala suspectata.

De exemplu, parintii ar putea fi ingrijorati de stigmatizarea asociata cu bolile mintale, utilizarea medicamentelor si costurile sau provocarile logistice ale tratamentului.

Clasificare tulburari de sanatate mintala la copii

Tulburarile de sanatate mintala la copii pot include urmatoarele:

Tulburarile de anxietate la copii

Tulburarile de anxietate reprezinta temeri persistente, griji sau anxietate care le poate perturba capacitatea de a participa la joaca, la scoala sau la situatii sociale tipice adecvate varstei. Diagnosticele includ anxietatea sociala, anxietatea generalizata si tulburarile obsesiv-compulsive.

Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD)

Spre deosebire de majoritatea copiilor de aceeasi varsta, copiii cu ADHD prezinta dificultati de atentie, manifestarea unui comportament impulsiv, hiperactivitate sau o combinatie a acestor probleme.

Tulburarea spectrului autist (ASD)

Aceasta este o afectiune neurologica care apare in copilaria timpurie (inainte de varsta de 3 ani). Desi severitatea ASD variaza, un copil cu aceasta tulburare prezinta dificultati in comunicarea si interactiunea cu ceilalti.

Tulburari de alimentatie

Tulburarile de alimentatie sunt definite ca o preocupare pentru un tip de corp ideal, gandirea dezordonata despre pierderea in greutate si in greutate si obiceiurile nesigure de alimentatie si dieta. Tulburarile de alimentatie (anorexia nervoasa, bulimia nervoasa si tulburarea de alimentatie excesiva) pot duce la disfunctii emotionale si sociale si complicatii fizice care pot pune viata in pericol.

Depresie

Depresia si alte tulburari de dispozitie se caracterizeaza prin sentimente persistente de tristete si pierdere a interesului care perturba capacitatea copilului de a functiona la scoala si de a interactiona cu ceilalti. Tulburarea bipolara duce la schimbari extreme de dispozitie intre depresie si niveluri emotionale sau comportamentale extreme care pot fi riscante sau nesigure.

Tulburare de stres posttraumatic

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD). PTSD este suferinta emotionala prelungita, anxietate, amintiri suparatoare, cosmaruri si comportamente perturbatoare ca raspuns la violenta, abuz, ranire sau alte evenimente traumatice.

Schizofrenie

Schizofrenia este o tulburare a perceptiilor si gandurilor care determina o persoana sa piarda contactul cu realitatea (psihoza). Cel mai adesea, care apare la sfarsitul adolescentei prin anii 20, schizofrenia poatea avea ca rezultat halucinatii, iluzii si gandire si comportamente dezordonate.

Semnele de alarma privind comportamentul copiilor:

• Tristete persistenta timp de doua saptamani sau mai mult
• Retragerea sau evitarea interactiunilor sociale
• A te rani sau a vorbi despre a te rani
• Vorbind despre moarte sau sinucidere
• Izbucniri sau iritabilitate extrema
• Comportament scapat de sub control care poate fi daunator
• Schimbari drastice ale dispozitiei, comportamentului sau personalitatii
• Schimbari in obiceiurile alimentare
• Pierderea in greutate
• Dificultate de somn
• Dureri de cap sau de stomac frecvente
• Dificultate de concentrare
• Modificari ale performantei academice
• Evitarea sau lipsa scolii

Cum diagnosticam o boala mintala la copii

Diagnosticarea bolilor mintale la copii poate necesita un interval de timp, deoarece copiii mici pot avea dificultati in intelegerea sau exprimarea sentimentelor lor, iar dezvoltarea normala variaza de la un copil la altul.

Conditiile de sanatate mintala la copii sunt diagnosticate si tratate pe baza semnelor si simptomelor si a modului in care afectiunea afecteaza viata de zi cu zi a copilului. Pentru a pune un diagnostic, este absolut necesara evaluarea copilului de catre un specialist, cum ar fi un psihiatru, psiholog, asistent social clinic sau medic de familie.

Aceasta evaluare poate include:

• Examen medical complet
• Istoricul medical
• Istoric de traume fizice sau emotionale
• Istoric familial de sanatate fizica si psihica
• Revizuirea simptomelor si preocuparilor generale cu parintii
• Cronologia progresului dezvoltarii copilului
• Istoria academica
• Interviu cu parintii
• Conversatii cu si observatii ale copilului
• Evaluari si chestionare standardizate pentru copil si parinti

Cum se trateaza bolile mintale la copii

Optiunile de tratament pentru copiii care au afectiuni de sanatate mintala include urmatoarele:

• Psihoterapie: Aceasta este cunoscuta si sub denumirea de terapie prin vorbire sau terapie comportamentala.

Psihoterapia este o modalitate de a aborda problemele de sanatate mintala, discutand cu un psiholog sau alt profesionist din domeniul sanatatii mintale.
In cazul copiilor mici, psihoterapia poate include timp de joaca sau jocuri, precum si discutii despre ceea ce se intampla in timpul jocului. In timpul psihoterapiei, copiii si adolescentii invata cum sa vorbeasca despre ganduri si sentimente, cum sa raspunda la acestea si cum sa invete noi comportamente si abilitati de adaptare.

• Tratament medicamentos: Medicul specialist poate recomanda un medicament - cum ar fi un stimulent, un antidepresiv, un medicament anxiolitic, un antipsihotic sau un stabilizator de dispozitie - ca parte a planului de tratament. Parintilor li se vor explica riscurile, efectele secundare si beneficiile acestui tratament.

Parintii pot juca un rol important in sustinerea planului de tratament al copilului.

Ca si recomandari:

• Aflati date despre boala.
• Luati in considerare consilierea familiala care ii trateaza pe toti membrii ca parteneri in planul de tratament.
• Cereti sfaturi medicului dumneavoastra de sanatate mintala al copilului dumneavoastra despre cum sa raspundeti copilului dumneavoastra si sa gestionati comportamentul dificil.
• Inscrieti-va la programe de formare pentru parinti, in special cele concepute pentru parintii copiilor cu o boala mintala.
• Explorati tehnici de gestionare a stresului pentru a va ajuta sa raspundeti calm.
• Cautati modalitati de a va relaxa si de a va distra cu copilul dvs.
• Laudati punctele forte si abilitatile copilului dvs.
• Colaborati cu scoala copilului dumneavoastra

Bibliografie:
https://www.cdc.gov/childrensmentalhealth/basics.html
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/childrens-health/in-depth/mental-illness-in-children/art-20046577