Mersul pe jos, intre 10-15 km pe saptamana, imbunatateste memoria si previne imbatranirea creierului, tulburarile de memorie si declansarea declinului cognitiv care intervine odata cu inaintarea in varsta.
"Intotdeauna am cautat medicamente sau tratamente magice care sa sustina tratarea tulburarilor cerebrale", a declarat Kirk I. Erickson, profesor asistent de psihologie la University of Pittsburgh si principalul autor al studiului. Potrivit studiilor, mersul pe jos regulat si mentinerea activitatii fizice la un nivel moderat contribuie la reducerea riscului de a dezvolta Alzheimer si previne aparitia leziunilor tesutului cerebral.
In 1989, un grup de cercetatori condusi de Prof. Erickson a inceput sa urmareasca modul de desfasurare a activitatilor fizice si cognitive pe un lot de 300 de adulti. La inceput toti participanii la studiu aveau o sanatate mentala foarte buna, media de varsta fiind de 78 de ani, aproximativ doua treimi dintre acestia fiind femei.
Cercetatorii au inceput sa tina evidente asupra distantelor parcurse pe jos, intr-o saptamana, de fiecare participant la studiu. Noua ani mai tarziu fiecarui subiect a fost supus unui RMN pentru a se masura capacitatea de functionare a creierului. In toate cazurile s-a considerat ca acesta era normal din punct de vedere cognitiv.
Dar, dupa patru ani, testarile au demonstrat ca mai mult de o treime dintre participanti au dezvoltat insuficienta renala usoara, cognitiva sau dementa.
Prin corelarea sanatatii cognitive si a rezultatelor obtinute in urma scanarilor creierului, echipa de cercetare a descoperit ca persoanele active fizic manifesta un risc redus de a dezvolta tulburari fizice.
Mai precis, s-a conchis ca cu cat o persoana merge mai mult pe jos, cu atat riscul materiei cenusii de a se diminua este mai mic, cel putin timp de un deceniu sau mai mult, in diferite regiuni ale creierului (inclusiv in zona numita hipocamp, zona frontala inferioara si zona corticala corespunzatoare activitatilor motrice) - care sunt importante pentru procesul gandirii.
Studiul a mai descoperit ca subiectii activi fizic, care si-au pastrat nemodificata materia cenusie timp de aproximativ un deceniu, manifesta un risc cu 50% mai scazut decat ceilalti de a dezvolta insuficienta cognitiva.