Meningita: de ce apare si cum se manifesta

Actualizat: 29 August 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Ce este meningita


Meningita este o inflamatie a membranelor protectoare care inconjoara creierul si maduva spinarii, cunoscute sub denumirea de meninge.[2] Este o afectiune grava, ce poate cauza complicatii severe si care poate duce inclusiv la deces. In acest articol vei afla care sunt cauzele meningitei si ce simptome poate ea provoca.

De ce apare meningita

Majoritatea cazurilor de meningita sunt cauzate de diverse specii de virusuri, cum ar fi enterovirusurile, virusul urlian sau virusul herpes simplex.[3] Meningita virala este considerata mai putin severa decat meningita bacteriana, care poate fi fatala si pentru tratarea careia trebuie sa se intervina imediat. De aparitia acestui tip de meningita pot fi responsabile mai multe specii de bacterii, dar printre cele mai comune se numara: Neisseria meningitidis (meningococul), Streptococcus pneumoniae (pneumococul), Haemophilus influenzae si Streptococcus agalactiae (streptococul de grup B).[2]

Bacterii precum Mycobacterium tuberculosis, Salmonella, Listeria, Streptococcus i Staphylococcus, fungii, in special Cryptococcus, si parazitii precum Naegleria Fowleri sunt, de asemenea, cauze importante ale meningitei.[2] In cazuri rare, meningita se poate dezvolta ca urmare a unui traumatism sau poate avea drept cauza anumite tipuri de cancer ori medicamente.[4]

Dintre factorii de risc ai meningitei, printre cei mai importanti se numara varsta si sistemul imunitar slabit sau compromis. Din punct de vedere al varstei, aceasta boala este mai frecvent intalnita la bebelusi sau copii ori la persoanele in varsta. Primii sunt mai expusi riscului de meningita din mai multe motive, ce includ lipsa tuturor vaccinurilor necesare, sistemul imunitar aflat inca in dezvoltare, dar si expunerea mai ridicata la agenti patogeni odata cu intrarea in colectivitate. Persoanele in varsta au de multe ori un sistem imunitar slabit, ceea ce le face susceptibile la infectii.[1]

Boli precum SIDA sau diabetul pot afecta sistemul imunitar, ca si alcoolismul sau medicamentele imunosupresoare ori extirparea totala sau partiala a splinei.[4] Alti factori de risc pentru meningita sunt traiul in comunitati inchise, cum ar fi caminele de batrani sau campusurile universitare, ori in medii aglomerate, fumatul (activ sau pasiv) si sarcina.[2][4]

Cum se manifesta meningita

Simptomele meningitei pot varia in functie de mai multi factori, inclusiv cauza bolii si varsta persoanei afectate. Printre cele mai frecvent mentionate simptome ale acestei afectiuni se numara rigiditatea gatului, febra, confuzia sau alterarea statusului mental, durerile de cap, greturile si varsaturile.[2]

Mai rar, pot aparea convulsii, coma, pierderea auzului sau a vazului, tulburari cognitive sau slabiciune a membrelor.[2] Somnolenta, sensibilitatea la lumina, lipsa poftei de mancare sau a setei si eruptiile cutanate sunt incluse, de asemenea, pe lista posibilelor manifestari ale meningitei.[4]

Important de precizat este faptul ca un bebelus poate avea simptome diferite de cele ale unui adult. In cazul lui, posibile semne de alarma pot fi considerate starile de agitatie sau somnolenta, iritabilitatea, refuzul hranei, febra ridicata, varsaturile, plansul necontrolat ori umflarea fontanelei, acel punct moale de pe capul bebelusului.[4]

Daca exista posibilitatea ca tu sau o persoana draga sa aveti meningita, consultarea de urgenta a unui medic este imperativa. Meningita virala rareori cauzeaza probleme pe termen lung, insa nu acelasi lucru se poate spune si despre cea bacteriana, in special atunci cand nu se intervine la timp. Se estimeaza ca in aproximativ 1 din 10 cazuri se produce decesul persoanei afectate. Meningita nu poate fi tratata acasa, iar decesul se poate inregistra in doar cateva ore.[2] Chiar si in cazurile in care meningita nu este fatala, exista riscul dezvoltarii unor complicatii precum epilepsia, pierderea membrelor, tulburari de memorie sau insuficienta renala.[3][4] Pentru a preveni complicatiile grave si potential fatale, este important deci sa te adresezi cat mai repede unui medic.

Bibliografie:
1.„Causes and Risk Factors of Meningitis”, Verywell Health, 2021, www.verywellhealth.com/meningitis-causes-risk-factors-297086. Accessed 16 Aug. 2023.
2.„Meningitis”, World Health Organization, 17 Apr. 2023, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/meningitis. Accessed 16 Aug. 2023.
3.„Meningitis - Causes”, NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/meningitis/causes/. Accessed 16 Aug. 2023.
4.„Meningitis - Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/meningitis/symptoms-causes/syc-20350508. Accessed 16 Aug. 2023.

Opiniile exprimate in acest material apartin partenerului nostru. Aceste opinii pot sa nu reprezinte pozitia SfatulMedicului.ro si nici sugestie de achizitie. Va sfatuim ca pentru orice problema medicala, sa consultati intotdeauna un medic, inainte de a incepe sau a schimba un plan de tratament.


Citeste si despre:

Rujeola, o boala care ucide! Afla cum iti poti proteja copilul de efectele ei Meningita meningococica, boala provocata de bacteria Neisseria meningitidis Cum recunoastem boala serului Cum sa te feresti de bolile transmise de tantari si capuse Cum sa identifici corect si sa tratezi durerile de cap? Evolutia aparaturii stomatologice: De la instrumente traditionale la tehnologii de ultima ora Cum se trateaza corect infectiile streptococice Durerile de cap la copii Bebelusul hipoton Bolile cardiovasculare, responsabile de 60% din decesele din Romania. Medicii MedLife explica ce investigatii sunt recomandate pentru sanatatea inimii Analize si investigatii de rutina. Medicii MedLife explica ce trebuie sa faci ca sa stii ca esti bine