De ce este importanta monitorizarea imagistica a pacientilor vindecati de COVID-19

Actualizat: 03 Martie 2021
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Specialistii vorbesc tot mai des despre sechelele pulmonare cu care raman pacientii vindecati de COVID-19. Studiile arata clar ca sunt persoane vindecate care si la trei luni de la externare acuza oboseala, dificultati de respiratie si dureri in piept. O parte dintre ei isi pot pierde pana la 30% din functia pulmonara.

Efectele pe termen lung ale infectiei COVID-19

Medicii au observat ca cei mai multi dintre acesti pacienti prezinta similitudini cu recuperarea dupa pneumonie acuta sau sindrom de detresa respiratorie acuta (ARDS), in care lichidul se acumuleaza in plamani. Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lunga durata micilor saci de aer (alveole) din plamani. tesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiratie pe termen mediu si lung. Din acest motiv, monitorizarea imagistica a celor care s-au vindecat de COVID-19 este esentiala.

Dr. Ofelia Nita, medic primar Radiologie si Imagistica medicala in cadrul MedLife: “Este recunoscut potentialul de cronicizare al unor modificari inflamator-infectioase care apar din cauza infectiei cu SARS-CoV-2. Diagnosticul optim al sechelelor si evaluarea extensiei acestora revine examinarii Computer Tomograf. Modificari reziduale, sechelare, apar, in general, la pacientii care au manifestat forme medii si severe de boala si constau in zone de fibroza interstitiala cu extensie variabila, cu topografie predilect periferica, in segmente pulmonare posterioare, asociata sau nu cu dilatare prin tractiune a bronhiilor. Totusi, societatile medicale nu recomanda de rutina efectuarea examinarii radiologice/ CT post-infectie COVID, testele imagistice fiind sugerate pacientilor cu disfunctie respiratorie reziduala. Monitorizarea imagistica post-COVID pe termen mediu si lung este utila, dar trebuie recomandata de catre medicul specialist.”

Specialistii urmaresc efectele bolii inca de la inceputul pandemiei. Nu de putine ori s-au confruntat cu cazuri in care pacientii s-au intors la spital la un anumit interval de timp dupa vindecare. si nu este vorba numai despre pacienti care au trecut printr-o forma medie sau severa de boala.

Au fost observate afectari pulmonare serioase si in cazul celor care au trecut printr-o forma usoara a bolii. Medicii inca nu stiu daca aceste efecte post COVID sunt permanente sau se pot vindeca in timp. Monitorizarea este necesara pentru se putea identifica la timp complicatiile aparute dupa externare.

Fibroza pulmonara si boala vasculara pulmonara, cele mai grave complicatii post-COVID

Tusea si dispneea sunt simptome care apar inca de la inceputul infectiei cu noul coronavirus. Aparitia lor indica faptul ca virusul a coborat din tractul respirator superior in cel inferior. Aceste simptome sunt cele mai persistente si sunt dominante si in sindromul post-COVID.

Sunt o serie de manifestari pe care medicii le-au detectat la pacientii externati, cum ar fi: simptome respiratorii, anomalii obiective ale probelor functionale respiratorii, pneumonie in organizare - care nu inseamna pneumonia cu care suntem noi obisnuiti, ci este un fenomen de bronsiolita obliteranta cu pneumonie in organizare si este precursorul fibrozei pulmonare, fibroza pulmonara, bronsiectazii sau boala pulmonara vasculara. De departe, cele mai grave complicatii sunt fibroza pulmonara si boala vasculara pulmonara.

Rolul examenului CT

Datorita implicarii primare a sistemului respirator, tomografia computerizata toracica (CT) este considerata ca fiind cea mai sensibila metoda imagistica de diagnostic si de monitorizare a afectarii pulmonare asociate infectiei cu virus SARS-CoV-2. Manifestarea imagistica a acestei pneumonii virale este nespecifica, dar cu anumite caracteristici si cu localizare inalt sugestiva etiologic. Cel mai frecvent si cel mai timpuriu model, cu incidenta >70% din cazuri este reprezentat prin opacitatea de tip “sticla mata”, la inceput unifocala, dar frecvent rapid progresiva spre un pattern multifocal, bilateral si periferic, cu predilectie pentru campurile pulmonare posterioare si bazale. Cu incidenta intermediara pot sa apara: opacitati interstitiale subpleurale cu sau fara caracter retractil, benzi septale, opacitati reticulare “crazy paving pattern”, zone de consolidare circumscrise de opacitati de tip “sticla mata”. Dintre complicatiile mai frecvent intalnite: pneumonia/bronhopleumonia pulmonara prin suprainfectia procesului inflamator viral, abcesul pulmonar, pneumotoraxul. Sensibilitatea CT in diagnosticul afectarii pulmonare prin virus SARS-CoV-2 ajunge la 97-98%, dar specificitatea metodei este inca redusa”, explica Dr. Ofelia Nita.

Ce se intampla daca sechelele pulmonare nu sunt depistate si tratate la timp?

Medicii pneumologi atrag atentia ca daca se instaleaza fribroza pulmonara si nu este tratata, boala devine permanenta si pacientii ar putea avea nevoie de oxigenoterapie pe termen lung. Din pacate, aceasta afectiune apare tot mai des dupa infectia cu noul coronavirus. Medicul primar pneumolog, Maria Dede, atrage atentia ca pacientii care dezvolta fibroza trebuie monitorizati la 3, 6, 9 si 12 luni.

Este foarte important examenul computer tomograf, pe langa testul de mers 6 minute, testele de analiza si testele prin care se arata daca pacientii au dezvoltat anticorpi sau nu. Monitorizarea imagistica a pacientilor dupa externare duce la evitarea celor mai grave complicatii: fibroza si boala vasculara pulmonara.

Pacientul este posibil sa nu fi avut boala vasculara pulmonara pe perioada internarii, dar trebuie sa ne gandim la ea si dupa externare, daca pacientul devine dispneic, hipoxemic. in plus, trebuie sa gestionam nevoile acute ale pacientilor - respiratie, necesarul de oxigen, reabilitarea respiratorie, ingrijirea paliativa si nevoile psihosociale”, a spus dr. Maria Dede, medic primar pneumologie in cadrul MedLife.

***
Materialul face parte din campania MedLife care incurajeaza monitorizarea imagistica a plamanilor post-COVID-19. Pacientii care au trecut prin infectia cu virusul SARS-CoV-2 beneficiaza de suportul MedLife si pot accesa pachetele special create pentru monitorizarea eventualelor repercusiuni ale bolii: https://www.medlife.ro/imagistica/ct-monitorizare.

Opiniile exprimate in acest material apartin partenerului nostru. Aceste opinii pot sa nu reprezinte pozitia SfatulMedicului.ro si nici sugestie de achizitie. Va sfatuim ca pentru orice problema medicala, sa consultati intotdeauna un medic, inainte de a incepe sau a schimba un plan de tratament.


Citeste si despre:

MedLife a identificat 88 de cazuri noi cu tulpina britanica, din 94 de probe secventiate Ce anticorpi apar in urma infectiei cu SARS-CoV-2 si cand se dezvolta? Explicatiile specialistilor MedLife Medic laborator, MedLife: “Dupa vaccinare se efectueaza teste pentru determinarea anticorpilor anti-Spike” Bolile cardiovasculare, responsabile de 60% din decesele din Romania. Medicii MedLife explica ce investigatii sunt recomandate pentru sanatatea inimii Cand se recomanda testele PCR si testele pentru anticorpi COVID-19. Specialistii MedLife explica Dr. Daniela Stratomir, medic primar medicina de laborator, MedLife – Teste pentru detectarea anticorpilor specifici COVID-19 Descopera puterea plantelor pentru o minte agila si un somn odihnitor Manifestul emotiilor reale - 6 vedete din Romania provocate sa arate #EmotiiReale Chirurgia robotica pentru tratarea herniilor in cadrul MedLife Alege sa nasti in siguranta si in cele mai bune conditii alaturi de MedLife Analize si investigatii de rutina. Medicii MedLife explica ce trebuie sa faci ca sa stii ca esti bine Teste de screening pentru femei. Medicii MedLife explica ce investigatii ginecologice sunt recomandate femeilor anual Excelenta in medicina prin sistemul medical privat Excelenta medicala, in cadrul unui sistem de sanatate privat
Cere sfatul medicului ×