De ce recidiveaza infectiile urinare?
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Generalitati
Infectia urinara recurenta sau infectia urinara cronica presupune cel putin doua episoade de infectie intr-un interval de sase luni sau trei episoade intr-un an. De regula, femeile sunt cele care au probleme legate de infectiile urinare recidivante.
Mai mult, infectia urinara recidivanta poate duce chiar la aparitia pietrelor la rinichi asa numitii calculi renali, care pot da complicatii grave. In 85% dintre cazuri, bacteria implicata este Escherichia Coli, germen care se afla in mod obisnuit la nivelul colonului si al anusului. Aceasta bacterie colonizeaza si infecteaza tractul urinar, determinand aparitia uretritei, cistitei, pielonefritei, dar si a abcesului de prostata la barbati.
Cuprins articol
Factorii care duc la recidiva infectiilor urinare
Infectiile urinare recidivante sunt determinate de cele mai multe ori de bacterii diferite si mai rar de aceasi bacterie. Diabetul zaharat este un puternic factor predispozant atat la femei cat si la barbati.
Factorii implicati in aparitia infectiilor urinare recidivante difera in functie de sex. Astfel, principalii factori predispozanti la femei sunt reprezentati de anomaliile tractului urinar, de golirea insuficienta a vezicii urinare, constipatia cronica, folosirea diafragmei ca metoda contraceptiva, o igiena deficitara, boala inflamatorie pelvina, vaginita si uretrita atrofica (dupa instalarea menopauzei).
In cazul barbatilor, principalii factori care fac ca infectiile urinare sa recidiveze sunt: urinarea incompleta cu reziduu, adenomul de prostata, anomaliile anatomice ale tractului urinar, imunitatea scazuta.
Simptomele infectiei urinare
• Mictiuni frecvente;
• Senzatia continua de a urina;
• Durere in partea de jos a spatelui;
• Febra poate fi uneori prezenta;
• Greata, ameteli, stari de voma;
• Urina este tulbure si prezinta un miros urat, alterat.
Diagnostic
Pacientul va face un sumar de urina si un examen citobacteriologic al acesteia. Dupa rezultatul analizelor de laborator este posibil ca medicul sa doreasca si efectuarea unor analize suplimentare, precum ecografia pelvina sau urografia. Mentionam ca examenul citobacteriologic implica si o antibiograma in care se specifica la ce tip de antibiotic bacteria este sensibila sau este rezistenta, in functie de aceasta se poate prescrie tratamentul tintit asupra bacteriei.
Principalele reguli pentru prevenirea infectiilor urinare
• Igiena locala adecvata. Spala-te zilnic cu apa calda si sapun. Nu folosi spumantele de baie sau gelurile de dus pentru zona genitala, sunt geluri speciale pentru zona intima. Totodata, ai grija ca lenjeria intima sa fie fabricata din materiale naturale, precum bumbacul si evita pe cat posibil lenjeria intima sintetica, schimba lenjeria intima zilnic.
• Sensul de stergere se face dinspre fata inspre spate, pentru a evita transmiterea bacteriilor dinspre anus in tractul urinar.
• Aportul de lichide este direct proportional cu volumul de urina eliminat. Consumati multe lichide astfel incat sa mentineti un tract urinar cat mai curat.
• Este indicat ca femeile aflate la menopauza sa urmeze o terapie cu substitutie de estrogeni.
• Este recomandata urinarea imediat dupa contactul sexual.
• Administrarea antibioticului pe termen lung se va face doar la recomandarea medicului specialist urolog, nu iti administra singur antibiotic fara a avea o indicatie certa.
• Vitamina C are si rolul de a proteja vezica urinara impotriva bacteriilor, poti consuma fructe bogate in vitamina c.
Tratamentul in cazul infectiilor urinare recidivante
Este posibil ca pacienta/pacientul sa urmeze un tratament cu antibiotice timp de 6 luni, uneori chiar mai mult pentru o iradicare complete a infectiei. Hidratarea corespunzatoare este deosebit de importanta, de aceea trebuie consumata cat mai multa apa.
De asemenea, este esentiala educarea obiceiului de a urina inainte si dupa actul sexual pentru a facilita eliminarea bacteriilor care se pot instala in uretra. Pentru tratarea infectiilor urinare este importanta si tratarea eficienta a constipatiei cronice. Pentru femeile aflate la menstruatie o regula stricta este schimbarea cat mai frecventa a absorbantelor, astfel evita instalarea unei infectii.
Posibile complicatii
Este obligatoriu ca pacientul sa se prezinte la medic pentru initierea tratamentului cu antibiotice. In cazul in care afectiunea nu este tratata, aceasta se poate complica cu infectii la nivelul rinichiului (pielonefrita), putandu-se solda chiar cu pierderea functiei renale.
Care este perspectiva pe termen lung?
Infectiile tractului urinar sunt incomode si dureroase. Majoritatea infectiilor urinare cronice se vor rezolva cu un tratament prelungit de antibiotice, dar monitorizarea simptomelor ulterioare este importanta, deoarece infectiile urinare cronice reapar de obicei mai ales la sexul feminin.
Persoanele cu infectii urinare ar trebui sa-si monitorizeze corpul si sa caute tratament imediat cu debutul unei noi infectii si sa nu astepte pana la complicatii. Tratamentul precoce al infectiei scade riscul de complicatii mai grave, pe termen lung.
Concluzii
Infectiile cronice ale tractului urinar (ITU) sunt infectii ale tractului urinar care fie nu raspund la tratament, fie continua sa apara. Acestea pot fie sa continue sa va afecteze tractul urinar, in ciuda tratamentului potrivit, fie pot reapare dupa tratament.
Tractul tau urinar este calea care alcatuieste sistemul tau urinar. Acesta include urmatoarele:
-Rinichii, care iti filtreaza sangele si genereaza deseuri corporale care mai apoi sunt eliminate sub forma de urina.
-Ureterele sunt tuburi care transporta urina de la rinichi la vezica.
-Vezica urinara este ca un rezervor care colecteaza si stocheaza urina.
-Uretra este tubul care transporta urina din vezica in exteriorul corpului.
O infectie urinara poate afecta orice parte a sistemului urinar. Cand o infectie iti afecteaza doar vezica urinara, este de obicei o boala minora care poate fi tratata cu usurinta, aceasta se numeste cistita sau infectie urinara.
Cu toate acestea, daca se raspandeste la rinichi, este posibil sa suferi de consecinte grave asupra sanatatii si poate chiar sa trebuiasca sa fii spitalizat pentru a face un tratament mai amplu, de aceea, la orice mic semn sau simptom trebuie sa te adresezi medicului pentru a primii un tratament tintit si sa il administrezi cat mai precoce.
