Dinti creati in laborator, din celule gingivale
Cercetatorii britanici declara ca intr-o zi, medicii stomatologi vor putea inlocui dintii lipsa cu dinti noi, crescuti din celule gingivale.
Echipa de cercetatori a recoltat celule gingivale umane adulte si le-a combinat cu un alt tip de celule obtinute de la soareci, pentru a crea un dinte nou.
Acestia sustin ca folosirea unei surse usor accesibile de celule, ajuta tehnologia sa fie cu un pas mai aproape de a fi disponibila pacientilor.
Alte studii s-au concentrat pe folosirea celulelor stem embrionare pentru a crea "biodinti". S-a demonstrat ca acest procedeu este posibil insa este extrem de costisitor si inpracticabil in clinici.
In ultimul studiu desfasurat, cercetatorii au recoltat celule epiteliale umane din gingii, le-au inmultit in laborator si apoi le-au amestecat cu celule mezenchimale obtinute de la soareci.
Celulele mezenchimale au fost cultivate pentru a induce, a instrui celulele epiteliale sa se dezvolte intr-un dinte.
Transplantand combinatia de celule la soareci, cercetatorii au putut creste un dinte hibrid care avea radacini viabile. In plus, s-a demonstrat deja ca palete mici de celule potritive, transplantate in falca, pot dezvolta dinti functionali.
Urmatorul pas este de a gasi o sursa usor accesibila de celule mezenchimale umane, care apoi sa poata fi inmultite suficient cat sa poata deveni o tehnica utila in clinicile stomatologice.
Cercetatorii spun ca celulele mezenchimale pot fi gasit in pulpa maselelor de minte, printre alte surse, dar dificultatea o reprezinta obtinerea unei cantitati suficiente.
Urmatoarea mare provocare este de a descoperi o modalitate de a creste celule mezenchimale adulte umane in dinti de inducere, deoarece in acest moment, cercetatorii nu pot determina decat celulele mezenchimale embrionare sa faca acest lucru.
Cercetatorii spera ca in viitor, tehnologia sa poata inlocui implanturile dentare actuale care nu pot reproduce structura naturala a dintelui. In plus, frictiunea provocata de mestecat si alte miscari ale maxilarului pot determina tocirea osului din jurul implantului.
