Tusea convulsiva

Actualizat: 18 Octombrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ileana Nasui
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Generalitati


Tusea convulsiva, cunoscuta si sub denumirea de pertussis, este o boala acuta foarte contagioasa a tractului respirator. Aceasta este cauzata de bacteria Bordetella pertussis. Bacteria se transmite la alte persoane prin picaturile contaminate de tuse, prin aer sau prin contactul apropiat cu persoana afectata.

Bacteria se ataseaza la celulele care captusesc caile repiratorii unde se multiplica. Pertussis este cunoscuta ca un tip de tuse necontrolabila, care ingreuneaza respiratia. Dupa accesele de tuse, bolnavul simte nevoia sa respire adanc, iar rezultatul este un suierat puternic.

Aceasta patologie poate fi fatala pentru copiii cu varsta sub un an. Adultii pot dezvolta tuse convulsiva, intrucat imunitatea lor, rezultata in urma vaccinarii, posibil sa fi fost dezactivata de-a lungul timpului.

Simptome

Tusea convulsiva urmeaza un tipar, cu mai multe etape:
- Stadiul de debut (faza catarala) - La inceput apare durerea in gat sau o tuse usoara, uscata. In aceasta etapa apare starea generala de rau a organismului si o febra usoara. Poate fi prezenta rinoreea.
In cateva zile, tusea devine productiva si este insotita de sputa, dar inca are aspectul uneia obisnuite. In etapa catarala, care dureaza intre una-doua saptamani, persoana infectata are simptome caracteristice unei infectii respiratorii superioare, inclusiv:
•rinoree
stranut
•febra usoara
•tuse usoara similara cu cea din timpul unei raceli.
- Etapa principala a tusei - cea numita paroxistica sau de stare – Apare dupa 10-14 zile de la debutul bolii, tusea se agraveaza si devine paroxistica. Acest lucru inseamna ca tusea se intensifica si poate devenii chiar si sufocanta. In timpul unui episod de tuse, bolnavul tuseste fara oprire, pana la epuizare. De multe ori, fata i se inroseste si corpul i se tensioneaza. In cele din urma apare efortul disperat de a respira, fapt ce poate duce la sunetul specific tusei convulsive (acesta insa, se manifesta doar la jumatate dintre cazurile la care este prezenta tusea convulsiva).

Unii copii se pot opri din respirat la sfarsitul unui episod de tuse si fata lor isi poate schimba culoarea (rosu intens sau albastru) pentru scurt timp. De aceea, tusea convulsiva pare mai grava decat este in realitate, in jumatate dintre cazuri. Fiecare episod de tuse dureaza intre 1-2 minute. Pot sa apara insa mai multe episoade, care vor persista perioade mai indelungate. Posibil sa apara starea de greata si chiar varsaturile, la sfarsitul unui episod de tuse.

Numarul episoadelor de tuse convulsiva variaza de la caz la caz. Este posibil sa aveti doar cateva episoade in fiecare zi. Insa unii oameni pot avea chiar si pana la 100 de accese de tuse, zilnic. Media este de circa 12-15 crize de tuse pe zi. Intre episoadele de tuse, bolnavul se va simti mai bine. Simptomele din prima etapa dispar in faza paroxistica. Totusi, tusea persistenta poate fi stresanta si obositoare. Aceasta etapa poate dura intre 2 saptamani si 3 luni.

- Etapa de convalescenta - Este caracterizata prin diminuarea acceselor de tuse si diminuarea severitatii tusei. Tusea convulsiva poate fi stresanta, din cauza acceselor persistente de tuse. Totusi, in majoritatea cazurilor simptomele sunt destul de blande, fara sa existe complicatii.

Diagnostic

Cand o persoana are simptome tipice de tuse convulsiva, diagnosticul se poate stabili pe baza istoricului clinic. Totusi boala, simptomele si gravitatea acesteia pot varia de la un individ la altul. In cazurile in care diagnosticul nu este sigur sau un medic doreste confirmarea suplimentara a diagnosticului, se pot efectua teste de laborator.

Cultura secretiilor nazale pentru depistarea bacteriei bordetella pertussis poate sustine diagnosticul. Un alt test este reactia in lant a polimerazei, test care poate identifica materialul genetic al bacteriilor din secretiile nazale.


Posibile complicatii

Cei mai multi dintre oamenii care sufera de tuse convulsiva se vindeca in totalitate, dar unii pot dezvolta complicatii. Complicatiile sunt intalnite cel mai frecvent la copiii cu varsta sub sase luni. Printre acestea se numara:
- pneumonia - infectia pulmonara - alte bacterii pot infecta cu usurinta plamanii daca aveti tuse convulsiva si, poate sa apara pneumonia cauzata de infectii secundare. Pneumonia este caracterizata de temperatura ridicata, respiratie rapida si dificultati de respiratie intre accesele de tuse.
- presiunea cauzata de tusea severa poate cauza rareori spargerea vaselor de sange, sangerari nazale, sange in tuse sau vanatai ale pielii. Cresterea presiunii din timpul unei crize de tuse, care se poate forma la nivelul abdomenului, poate provoca hernie.
- rareori, posibil sa apara leziuni ale creierului.

Tratament

Bacteria care provoaca tusea convulsiva poate fi distrusa de antibiotice. Totusi, atunci cand au inceput accesele de tuse, tratamentul cu antibiotice va ameliora destul de putin cursul bolii.

Tratamentul cu antibiotice este recomandat pentru orice persoana care a avut boala cu o durata de trei-patru saptamani. Antibioticele vor fi utilizate in primele saptamani de manifestare a bolii. Dupa cinci zile cu tratament medicamentos, bolnavul nu mai este contagios. Fara antibiotice, perioada de contagiune se poate prelungi pana la trei saptamani, de cand au debutat accesele de tuse.

Masuri generale de tratament si ingrijire a bolnavului cu tuse convulsiva includ:
•un mediu relaxant si confortabil
•indepartarea mucusului si varsaturilor din timpul crizelor de tuse, pentru a se impiedica inhalarea acestora de catre copil
•evitarea complicatiilor, cum ar fi pneumonia (care ar trebui tratata cu antibiotice)
•hranirea si hidratarea suficienta a copilului bolnav.

Profilaxie

Prevenirea tusei convulsive se face prin vaccinul DTaP, care este inclus in vaccinurile din schema obligatorie de vaccinari ale copilariei. Se vor face in acest scop cinci vaccinuri, la varsta de: 2 luni, 4 luni, 6 luni, 15-18 luni si 4-6 ani. Vaccinul trebuie administrat apoi, la fiecare 10 ani.

In timpul unui focar de tuse convulsiva, copiii cu varsta sub 7 ani neimunizati, nu ar trebui sa mearga la scoala sau in societate si ar trebui sa fie izolati de persoanele suspecte ca ar fi infectate. Izolarea va dura timp de 14 zile pana la ultimul caz raportat.

Concluzie

Tusea convulsiva, sau pertussis, este o infectie respiratorie care poate provoca episoade de tuse. In cazuri grave, tusea poate devenii violenta si rapida. Este posibil sa tusiti atat de tare incat sa se produca episode de voma.

Numele bolii provine de la zgomotul socant pe care l-ati putea scoate atunci cand incercati sa inspirati dupa tuse. Tusea convulsiva este foarte contagioasa si poate afecta pe oricine. Dar poate fi deosebit de grava la bebelusii care nu au primit inca vaccinul. Aproximativ jumatate dintre bebelusii sub varsta de un an care sufera de tuse convulsiva au nevoie de ingrijire in spital. Cea mai buna preventie este vaccinul DTaP. Adresati-va medicului dumneavoastra daca sesizati simptome, pentru a va examina si prescribe un tratament adecvat.


Citeste si despre:

Tipuri de tuse pentru care trebuie sa te ingrijorezi Tipuri de tuse pe care nu trebuie sa le ignori Prevenirea si tratarea pneumoniei Intoxicatia cu substante chimice nemedicamentoase (insecticide, metanol, etc.) Sincopa Perioada adolescentei: cum ai grija de copilul tau in aceasta etapa din viata lui? Medicamentele pentru tratarea racelilor la copii: care sunt riscurile? Sindromul Mallory–Weiss Sinuzita (Infectia sinusurilor) Durerea de cap declansata de tuse Tusea cronica