
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Probioticele sunt microorganisme vii care au efecte benefice asupra corpului.
Fiecare corp uman gazduieste trilioane de microorganisme care traiesc in simbioza cu noi si ajuta in mentinerea sanatatii.
Nu toti microbii pe care îi putem gazdui sunt utili, unele tipuri pot fi daunatori.
Microbii benefici, cum ar fi probioticele, ajuta la controlul tipurilor potential daunatoare si la mentinerea numarului acestora sub control, evitandu-se astfel riscul de suprapopulare.
Produsele probiotice contin tipuri selectate, benefice, de microbi care se adauga la populatiile existente deja.
Multe probiotice sunt suplimente orale concepute pentru a fi ingerate in tractul gastrointestinal.
Altele sunt produse topice pe care le puteti aplica pe piele sau pe membranele mucoase din interiorul cavitatilor corpului, cum ar fi nasul sau organele genitale.
Acestea sunt regiuni in care traiesc in mod obisnuit microbii benefici.
In perioadele in care ne aflam sub tratament cu antibiotic ne putem confrunta cu un dezechilibru la nivelul florei intestinale, bucale sau vaginale, manifestat prin efecte secundare precum diaree, afte sau candidoza.
Cu toate acestea, studiile demonstreaza ca aceste riscuri pot fi reduse considerabil prin administrarea probioticelor in perioada tratamentului cu antibiotic.
Probioticele sunt produse pentru sanatate care contribuie cu microbi vii, benefici populatiilor microbiene din intestinul dumneavoastra sau din alte zone, in functie de modul de administrare, pentru a consolida comunitatile deja existente.
Sunt menite sa previna si sa trateze disbioza, un dezechilibru sau un deficit de microbi benefici in microbiomul dumneavoastra.
Cand functioneaza, microbii se stabilesc in corpul dumneavoastra, adaugandu-se la populatiile care traiesc deja acolo.
Pentru ca un probiotic sa aiba beneficii pentru sanatate, acesta trebuie:
1.Sa fie dintr-o cultura care si-a dovedit beneficiile pentru organism,
2.Sa fie intr-o forma sigura pentru consum,
3.Sa contina microbi viabili care au supravietuit procesului de productie si comercializare,
4.Sa poata supravietui calatoriei prin tractul digestiv (daca este un probiotic oral).
Printre cele mai frecvent studiate si recomandate probiotice se numara: Genul Lactobacillus, inclusiv L. acidophilus, L. rhamnosus, L. casei si L. plantarum, Genul Bifidobacterium, inclusiv Bifidobacterium longum si Bifidobacterium breve, Acidophilus (L. acidophilus) poate fi cel mai cunoscut probiotic de pe piata astazi, probabil pentru ca are atat de multe aplicatii diferite.
Acidophilus se gaseste in mod natural la nivelul cavitatii bucale, intestinelor, stomacului, plamanilor, vaginului si tractului urinar si poate ajuta la restabilirea echilibrului in toate aceste microbiome.
Aceste produse sunt disponibile fara prescriptie medicala, in magazine alimentare, farmacii si magazine de produse naturiste.
Acestea vin sub forma de suplimente alimentare (capsule, lichide sau pulberi) sau sub forma de lotiuni sau creme topice pentru diferite utilizari.
Medicul dumneavoastra de familie va poate ajuta sa alegeti cea mai potrivita formula pentru nevoile dumneavoastra.
De asemenea, alimentele si bauturile fermentate sunt surse de probiotice in cantitati mai putin concentrate.
Cateva exemple sunt reprezentate de: iaurt, chefir, branza de vaci, supa miso, kombucha, varza murata sau kimchi, muraturi si zeama de muraturi.
Alimentele si bauturile fermentate sunt o modalitate de a aduce mai multe probiotice in tractul gastro-intestinal.
Prelucrarea alimentelor poate uneori distruge aceste probiotice naturale, asa ca verificati etichetele pentru „culturi vii si active”.
Printre cele sapte studii care au implicat utilizarea probioticelor in combinatie cu antibiotice, cinci studii au raportat o scadere a diareei si a altor simptome gastrointestinale.
Patru dintre aceste studii au constatat ca suplimentarea cu probiotice a prevenit declinul diversitatii microbiene indus de antibiotice.
In schimb, trei studii au aratat absenta unui efect al coadministrarii probioticelor asupra diversitatii microbiotei.
In doua dintre aceste trei studii, cercetatorii au observat ca durata scurta a tratamentului cu antibiotice ar fi putut produce modificari limitate in microbiota intestinala, rezultand un impact potential mic, insesizabil al probioticelor.
Mai mult, toate cele patru studii care au raportat date despre compozitia microbiotei intestinale au constatat ca utilizarea concomitenta a probioticelor cu antibiotice a ajutat la restabilirea compozitiei microbiotei de baza sau pre-antibiotice.
Utilizarea antibioticelor a fost asociata cu o scadere a bacteriilor intestinale apartinand increngaturii Firmicutes (implicate in fermentarea fibrelor alimentare nedigerate) si o crestere a celor din increngatura Proteobacteria (supraabundenta este asociata cu un dezechilibru in compozitia microbiotei intestinale).
Administrarea probioticelor impreuna cu tratamentul cu antibiotice a reusit sa atenueze, dar nu sa inverseze complet, modificarile speciilor Firmicutes si Proteobacteria.
In mod similar, administrarea concomitenta de probiotice cu antibiotice a contribuit, de asemenea, la restabilirea nivelurilor altor bacterii asociate cu sanatatea intestinala, cum ar fi Faecalibacterium prausnitzii.
Importanta administrarii probioticelor odata cu tratamentul antibiotic
Cercetarile sustin in continuare utilizarea probioticelor pentru a ameliora efectele negative ale antibioticelor asupra compozitiei microbiomului intestinal si a sistemului digestiv.
Studiile au demonstrat, de asemenea, ca adaugarea de probiotice in timpul administrarii de antibiotice protejeaza bariera intestinala si sistemul imunitar al gazdei, ajuta la eradicarea infectiilor si reduce aparitia bacteriilor rezistente la antibiotice.
Un aspect important de mentionat al studiilor este faptul ca majoritatea studiilor care raporteaza efectele benefice ale administrarii concomitente de probiotice au implicat continuarea probioticelor timp de aproximativ o saptamana dupa incheierea utilizarii antibioticelor.
Prin urmare, prelungirea utilizarii probioticelor dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice ar putea fi necesara pentru a asigura efectele protectoare ale probioticelor asupra sanatatii microbiotei intestinale si a simptomelor gastrointestinale.
Antibioticul nu face diferenta intre bacteriile care au produs infectia si cele benefice organismului, astfel incat distruge ambele categorii.
Pentru a stopa efectele negative ale antibioticului asupra acestor bacterii necesare organismului este esential ca tratamentul cu probiotice sa se produca la 2-3 ore distanta sau simultan cu administarea antibioticului (in functie de recomandarea de administrare) si nu ulterior.
Efectele secundare ale antibioticelor pot aparea imediat dupa tratamentul cu aceste medicamente sau poate afecta organismul pe termen lung.
Efectele adverse ale antibioticelor pot fi: diaree, crampe abdominale, candidoza genitala sau bucala, nivel scazut al energiei.
Aceste consecinte conduc spre un comportament de abandon – 1 din 5 persoane renunta la administrarea antibioticului inainte de finalizarea tratamentului.
Aceasta reactie reprezinta o problema majora intrucat contribuie la dezvoltarea rezistentei la antibiotic, manifestata atunci cand bacteria patogena nu este eliminata complet prin tratamentul cu antibiotic.
Agentii patogeni devin, astfel, imuni in fata antibioticului la care au fost expusi.
Sfaturi utile in administrarea antibioticelor
• Finalizeaza intotdeauna tratamentul,
• Administreaza doar pe baza recomandarii din partea medicului,
• Asigura-ti un nivel optim de hidratare,
• Administreaza probioticul in timpul tratamentului cu antibiotic si dupa incheierea acestuia,
• Acorda mai mult timp pentru odihna si relaxare.
Tratamentul cu antibiotice pentru infectiile bacteriene poate reduce abundenta si diversitatea bacteriilor intestinale, ducand la diaree potential severa si simptome gastrointestinale.
Suplimentarea cu probiotice ajuta la prevenirea sau atenuarea modificarilor diversitatii si compozitiei microbiotei intestinale asociate cu tratamentul cu antibiotice.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/14598-probiotics
https://research.ncsu.edu/probiotics-can-help-or-hinder-gut-recovery-after-antibiotic-treatment/
https://www.medicalnewstoday.com/articles/probiotics-may-offset-gut-damage-caused-by-antibiotics#Should-I-take-probiotics-while-on-antibiotics