Universitatea Harvard se implica in domeniul clonarii embrionilor umani
Cercetatorii de la Universitatea Harvard au declarat ca au in pregatire un proiect de cercetare intr-un domeniu foarte controversat. Au anuntat ca vor incepe sa cloneze embrioni umani in scop terapeutic pentru a crea celule stem (susa) care vor putea inlocui celule din tesuturile bolnave ale pacientilor cu afectiuni incurabile.
Cercetarile sunt finantate din fonduri private, pentru siguranta finalizarii acestui proiect, tinand cont ca acest subiect a starnit o apriga disputa politica in USA. Universitatea Harvard este a doua din USA, dupa Universitatea din California, care se implica in acest domeniu. Universitatea din California a incercat sa cloneze un embrion uman in urma cu cativa ani insa cercetarile au fost oprite si unii dintre specialisti au fost nevoiti sa plece in Anglia pentru a-si putea continua cercetarile in acest domeniu. Cercetatorii britanici au declarat anul trecut ca au reusit sa cloneze cu succes un embrion uman, fara insa a extrage celule stem din acesta.
Specialistii de la Institutul de cercetare din cadrul Universitatii Harvard au declarat ca acest proiect vizeaza celulele susa care vor permite crearea unor linii de celule specifice (clone terapeutice) utilizate in tratarea unei game largi de maladii incurabile ca de exemplu, diabetul zaharat, boala Parkinson, leziuni ale maduvei spinarii.
Dr. George Daley de la spitalul pediatric din Boston va conduce o echipa al carei scop va fi creearea de celule stem care sa poata fi folosite pentru tratarea unor afectiuni hematologice precum siclemia si leucemia. Alti doi membrii ai Harvard Stem Cell Institute, Douglas Melton si Kevin Eggan se vor concentra asupra diabetului si afectiunilor neurodegenerative.
Clonarea unui embrion inseamna recoltarea de material ADN de la o persoana si inplantarea lui intr-un ou, care este apoi mentinut in anumite conditii pentru aproximativ cinci zile, timp in care apar celulele embrionare (o aglomerare de celule care are dimensiunea mai mica decat un graunte de nisip). In acest stadiu celulele stem pot fi recoltate din interiorul embrionlui si pot fi stimulate sa dea nastere celulelor specializate sau tesuturilor care au acelasi ADN cu donatorul.
Asadar acest material poate fi transplantat inapoi la donator fara teama de aparitie a rejetului, probabil dupa ce defectele ADN-ului datorate afectiunii vor fi reparate. Aceasta strategie va putea fi folosita intr-o zi pentru tratarea unor afectiuni, cu toate ca Dr. Daley a declarat ca pentru afectiunile hematologice va trebui sa mai asteptam un deceniu sau mai mult.
