Boala/maladia de Lyme, denumita initial si artrita de Lyme sau Borrelioza simptomatica, este o afectiune cu aspecte semiologice complexe, motiv pentru care intra in aria de preocupare a mai multor specialitati: boli infectioase, reumatologie, recuperare medicala, dar si medicina interna, oltalmologie, psihiatrie sau neurologie (formele cu manifestari neurologice mai severe pot duce la confuzii cu scleroza multipla). O caracterizare sintetica a maladiei de Lyme este: „o tulburare complexa multisistem, mediata imun, care este infectioasa la origine si inflamatorie ca expresie”.
Afectiunea/Maladia de Lyme nu este recunoscuta oficial ca endemica, insa raspandirea ei, atat pe glob, cat si la nivel national, este reala (estimare: exista aproximativ 8.500 pacienti cu Lyme in Romania conform http://www.wrongdiagnosis.com/l/lyme_disease/stats-country.htm).
Contactata de numerosi pacienti din tara suferinzi de Lyme, Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor (A.N.P.P) a initiat campania de informare a medicilor si a publicului larg cu privire la boala Lyme, in parteneriat cu Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti (AMFB), Societatea Romana de Neuroreabilitare (RoSNeRa) si compania Houston NPA.
„Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor a declansat aceasta campanie de informare privind existenta pericolului de infectare si transmiterea Borreliozei prin muscatura de capusa deoarece Romania, precum si alte state ale lumii, este situata intr-o zona climatica propice dezvoltarii capuselor, situatie reflectata si de numarul ingrijorator de pacienti care sufera de aceasta afectiune. Suntem convinsi ca printr-o mai buna informare putem diminua efectele negative ale acestei maladii”, a precizat Vasile Barbu, presedinte Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor.
In vederea informarii comunitatii medicale s-a organizat intre 5-6 noiembrie „Simpozionul Borrelioza/Maladia de Lyme: Boala cu 1000 de fete” – Prima Editie. Pentru informarea publicului larg simpozionul a fost precedat de o conferinta de presa in cadrul careia s-au prezentat aspectele cele mai importante ale bolii Lyme, cum se transmite si cum se poate diagnostica, cum ne putem proteja familiile. Evenimentul a fost condus stiintific de prof. dr. Gelu Onose, coordonatorul sectiei de recuperare din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni si presedintele fondator al Societatii Romane de Neuroreabilitate.
Simpozionul s-a bucurat de prezenta a doi invitati speciali de peste hotare: dr. Bela Pal Bozsik (Ungaria) - cercetator cu 34 de ani de experienta si practica in investigatii si microscopie serologica, cel care a inregistrat termenii tehnici pentru afectiunea Lyme si care a propus un sistem de diagnostic si tratament pentru Lyme borreliosis seronegativa si prof. dr. Uwe Neubert (Germania) - fost membru al departamentului de Dermatovenerologie in cadrul Universitatii din Munchen, seful unui laborator bacteriologic si lider al diviziei de consultanta boli dermatologice.
Simpozionul a constituit nu numai un schimb de informatii intre medici de diferite specialitati, dar si cu experti in parazitologie ce lucreaza in sfera medicinei veterinare, precum si cu o serie de pacienti de la copii pana la varstnici care au avut ocazia sa impartaseasca din propria experienta nefericita cu aceasta complicata si adesea severa suferinta.
Principala concluzie a fost unirea eforturilor: pe de o parte a specialistilor din domeniu si pe de alta a asociatiilor de pacienti (Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor) pentru realizarea unui registru national al pacientilor cu borrelioza, premiza atat pentru optimizarea schimbului de informatii/nivelului de cunoastere in domeniu pentru toti cei interesati, cat si pentru imbunatatirea semnificativa a diagnosticului precoce si corect, dar si crearea de facilitati pentru tratament (inclusiv de lunga durata atunci cand se impune) si pentru dispensarizarea si recuperarea bolnavilor cu aceasta maladie.
Se preconizeaza ca la Congresul Societatii Nationale de Boli Infectioase de anul viitor sa se dedice o sectiune problematicii borreliozei/maladiei de Lyme.
Prevenirea bolii Lyme trebuie sa includa educarea si a publicului larg care trebuie sa inteleaga modul de transmitere de la capuse, modalitatile de protejare, necesitatea evitarii zonelor in care se gasesc capuse, purtarea unor haine potrivite care sa acopere extremitatile, utilizarea unor solutii care sa previna infectarea, verificarea periodica a zonelor acoperite cu par pentru detectarea unor eventuale capuse si indepartarea corecta a capuselor, in cazul in care exista.
“Faptul ca exista relativ putine cazuri de Lyme inregistrate in raport cu alte boli infectioase, nu inseamna ca infectia nu exista in populatie sau ca este de neglijat. in mod cert, lumea medicala, incepand cu medicii de familie, prima veriga in depistarea bolii, continuand apoi cu medicii specialisti de diferite specialitati care sunt implicati prin natura manifestarilor clinice ale maladiei, trebuie informata si sensibilizata asupra principalelor forme ale bolii Lyme, asupra posibilitatilor actuale de diagnostic si tratament. Depistarea precoce si initierea rapida a tratamentului specific pot duce la oprirea evolutiei catre cronicizare. Pentru atingerea acestui deziderat, trebuie ca lumea medicala sa accepte existenta bolii si pe teritoriul Romaniei si sa inceapa cautarile pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine”, a precizat conf. dr. Carmen Michaela Cretu, medic primar boli parazitare si tropicale, sef sectia boli parazitare din cadrul Spitalului Clinic Colentina.