Importanta personalului din nursing pentru managementul ingrijirilor in bolile cronice
In acest sfarsit de saptamana Asociatia de Nursing din Romania, in colaborare cu Houston NPA, a organizat Conferinta Nationala de Nursing cu tema "Managementul ingrijirilor in bolile cronice". Cu 120 de participanti din toate colturile tarii, manifestatia a reprezentat un adevarat model de profesionalism, fiind dezbatute teme originale si studii de caz care au dovedit implicarea si dorinta de a se promova conceptul de nursing in Romania.
"La Conferinta Nationala de Nursing au participat nurse, profesori de nursing, medici, elevi si studenti din: Timisoara, Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cluj, Piatra Neamt, Onesti, Constanta, Craiova, Pitesti, Slatina, Ploiesti si Bucuresti. Impresionant la aceasta Conferinta a fost numarul mare al lucrarilor - 29, diversitatea temelor si calitatea lucrarilor. Trebuie sa subliniem progresul vizibil de la an la an al nivelului stiintific al lucrarilor precum si a modului de prezentare a acestora, prin abordarea cercetarii in domeniul nursingului, ceea ce demonstreaza implicarea nurselor in cresterea calitatiii actului de ingrijire", a declarat Ecaterina Gulie, presedinte al Asociatiei de Nursing din Romania.
In 1986 OMS declara ca "personalul din nursing are o contributie potential ridicata in asigurarea unei stari mai bune de sanatate a celor pe care ii ingrijesc", asistentele medicale reprezentand cea mai numeroasa categorie profesionala implicata in acordarea serviciilor de sanatate. OMS descrie rolul nursei in societate: "sa asiste indivizi, familii si grupuri, sa optimizeze si sa integreze functiile fizice, mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate".
"Conferinta nationala a Asociatiei de Nursing din Romania a reliefat modul in care sunt sprijiniti, incurajati si promovati elevii de la scolile Postliceale Sanitare si studentii de la Facultatile de Moase si Asistenta Medicala. Remarcabil a fost si tratamentul "de la coleg la coleg" care s-a putut observa pe tot parcursul conferintei, atat in momentele de sustinere a prezentarilor, cat si in timpul sesiunilor de intrebari si raspunsuri. Astfel de oameni stiu ce inseama sa formezi tinerii si sa te asiguri ca va exista continuitate si siguranta profesionala din partea absolventilor", a declarat dr. Maria Szerac, din partea companiei Houston NPA, integratorul evenimentului.
Carmen Niculae, consilier in Ministerul Sanatatii a trecut in revista competentele nurselor in bolile cronice, dupa Consiliul International al Nurselor - ICN: nursele participa la activitatile legate de imbunatatirea accesului la serviciile de sanatate; respecta dreptul pacientului la informare, alegere si autodeterminare; demonstreaza integritate profesionala, experienta si conduita etica; serveste drept un model pentru pacientii care doresc sa-si imbunatateasca stilul de viata, sa adopte activitati de prevenire a bolii si sa faca fata schimbarilor in domeniul sanatatii; ofera educatie/indrumare persoanelor fizice, familiilor si comunitatii pentru a incuraja adoptarea unor activitati de prevenire a bolilor si intretinerea unui stil de viata sanatos; colaboreaza cu alti profesionisti si grupuri de specialitate, din comunitate in activitatile de reducere a bolilor si promovarea unui stil de viata sanatos si in domenii importante pentru practica de specialitate; lucreaza in colaborare cu alti profesionisti din domeniul ingrijirii sanatatii pentru a dezvolta nursingul si alte servicii de sanatate pentru a fi accesibile, pentru pacienti.
Dintre comunicarile deosebit de documentate care au furnizat informatii pretioase pentru asistentii medicali amintim doar cateva:
• Monitorizarea pacientilor cu boala cardio-vasculara cronica in cabinetul medicului de familie, prezentata de Ana Marasescu, Timisoara si care a evidentiat rolul asistentului medical in supravegherea acestei categorii numeroase de bolnavi;
• Siguranta transfuziei in chirurgia cardiaca - rolul asistentei medicale, prezentata de Claudia Iancovici in numele unui colectiv de la Institutul C.C.Iliescu, Spitalul Fundeni;
• Popescu Fota Iliana, de la Spitalul Judetean de Urgenta Craiova a prezentat rezultatele unui studiu referitor la gradul de cunoastere al modalitatii in care bolnavii cu ciroza hepatica trebuie sa se ingrijeasca in ambulatoriu. Concluziile: desi sunt dispensarizati pentru ciroza hepatica de mai mult de 3 ani exista unele aspecte elementare de igiena si/sau alimentatie care sunt necunoscute sau ignorate de catre bolnavi. De aceea este important ca, inainte de ingrijire, bolnavul sa fie evaluat pentru cunostintele pe care le are despre boala.
Asadar nursa, pe langa rolul principal din procesul de ingrijire are un rol cel putin la fel de important: oferirea de informatii care sa permita castigarea autonomiei pacientului si eficientizarea ingrijirilor oferite de catre familie, la domiciliul bolnavului.
O tema extrem de actuala si dezbatuta pe larg in cadrul Conferintei a fost cea a obezitatii. Conf. univ. dr. Manole Cojocaru care a fost alaturi de nurse, impartasind informatii legate de aceasta tema care ingrijoreaza tot mai mult specialistii din domeniul medical: echilibrul energetic si obezitatea. "Dezechilibrele nutritionale existente in prezent pe plan mondial sunt cauzate de deficitul in alimentatie a compusilor biologic activi si de tendinta de a consuma alimente rafinate, foarte concentrate, intens prelucrate, iar cand nu exista un echilibru dinamic intre nevoile nutritive ale organismului si aportul de nutrienti, starea de sanatate se deterioreaza, iar un dezechilibru accentuat conduce la aparitia bolilor de nutritie".
Dr. Manole Cojocaru ne sfatuieste sa ne gandim la cifre cand mancam. Spre exemplu, un kilogram de grasime contine 7000 de calorii! Se ard 7000 de calorii pentru a pierde 1 kg sau, altfel spus, se consuma 7000 de calorii pentru a pune 1 kg. Am avea nevoie de 2 km de mers pe jos pentru a arde valoarea energetica a unui corn. "Nici la copii nu mai este simplu" dupa cum precizeaza conf. dr. Cojocaru: "pentru ca un copil sa slabeasca 1 kg/2 sapt, trebuie ca el sa reduca aportul caloric zilnic cu 500 de calorii".
Deosebit de interesant a fost si studiul realizat de Madalina Manea in randul studentilor la nursing, cu scopul de a identifica motivele pentru care un tanar se decide sa se apuce de fumat, ce anume il determina sa continua sa fumeze si ce anume crede ca l-ar convinge sa renunte la fumat. O persoana care incepe sa fumeze ca adolescent si continua pana la varsta mijlocie, isi va scurta viata cu 24 de ani (Peto, 1992). Au fost luati in calcul studentii din anul 1 si au fost comparate rezultatele intre doua generatii, 2004 si 2010. Rezultatele studiului:
• 27% din total respondenti fumeaza (23% fete si 56% baieti);
• 61% dintre respondenti au inceput sa fumeze din curiozitate;
• 33% dintre ei nu stiu de ce continua sa fumeze;
• doar 57% sunt pregatiti sa renunte la fumat cunoscand riscul crescut pentru aparitia cancerului;
• 43% nu vor sa renunte nici in aceste conditii.
